Autor 11819 vizualizări


Războiul Civil American a fost un punct de cotitură în istoria continentului american. El nu trebuie înțeles însă doar ca o simplă luptă între deținătorii de sclavi și aboliționiști, argumentează cercetătorul Tim Stanely.

Anul trecut s-au împlinit 150 de ani de la izbucnirea Războiului Civil American, pe care Marx îl definea ca lupta dintre două epoci istorice:feudalism și capitalism. Victoria celui din urmă a făcut posibilă viitoarea recunoaștere a demnității umane și a drepturilor civile pentru afro-americani, dar contrar opiniei publice, nu acesta a fost scopul războiului civil.

Pe parcursul războiului, opinia publică din Marea Britanie-țara liberalismului! – favoriza Sudul sclavagist.  În 1861, Karl Marx, care locuia în Anglia, rezuma opinia britanicilor astfel:„războiul dintre Nord și Sud este un război al tarifelor. Mai mult decât atât, războiul nu se poartă pentru niciun principiu, nu atinge problema sclaviei și de fapt e hrănit de dorința Nordului pentru suveranitate.” Această idee era împărtășită și de cunoscutul scriitor Charles Dickens, care scria că atacul Nordului împotriva sclaviei nu e decât o farsă „pentru a ascunde dorința pentru controlul economic al Statelor Unite.” Ceea ce Marx și cititorul modern înțeleg ca fiind o chestiune de ordin moral – dacă un om poate fi stăpânul altei ființe umane, mulți contemporani înțelegeau în termeni economici și juridici.

Înaintea izbucnirii conflictului militar, relațiile dintre Nord și Sud fuseseră tensionate din cauza unor dispute pe seama taxelor. Statele din nord își finanțau dezvoltarea industrială prin taxe împovărătoare impuse de către Congres pentru bunurile importante. Sudul, a cărui economie se baza pe agricultură și care trebuia să cumpere mașini din exterior, avea de plătit sume imense de bani. Când recesiunea a lovit America în anii '50, Congresul a crescut taxa de import de la 15% la 37%, moment în care statele din Sud au amenințat că vor recurge la secesiune. Atitudinea acestora i-a indignat și înfuriat pe liderii din Nord. Un editorial din Chicago Daily Timesavertiza că dacă Sudul părăsește Uniunea „într-o singură lovitură, comerțul nostru extern ar fi redus la mai puțin de jumătate din ceea ce este acum. Comerțul nostru de coastă ar trece în mâinile altora. Jumătate din transporturile noastre ar sta în așteptare la pontoane. Am pierde comerțul nostru cu Sudul, cu toate profiturile sale imense.” Astfel, războiul devenea singura alterantivă la ruina financiară.

Nordul se opunea sclaviei, iar această diferență culturală a modelat retorica războiului. Cultura populară din nord îi reprezenta pe Sudici ca fiind decandeți, necreștini, scoțând la iveală prejudecatile pe care „yankeii” le aveau față de concetățenii lor din Sud. 

Temerile economice, dar și culturale, au împins țara în război. Însă nu sclavia era problema principală. Deși Partidul Republican era antisclavagist, el nu era și aboliționist. În discursul său din 1861, de la începutul mandatului de președinte, Lincoln declara că „Nu am intenția, directă sau indirectă, de a interveni în instituția sclaviei acolo unde ea există. Consider că nu am niciun drept legitim să fac asta. [...] Dacă aș putea salva Uniunea fără să eliberez vreun sclav, aș face-o.”

Prin Proclamația de Emancipare din 1862 erau eliberați doar sclavii din zonele ocupate de forțele Uniunii, însă legea nu se aplica și statelor sclavagiste ce luptau de partea Uniunii. Cu privire la această ipocrizie, Secretarul de Stat William H. Steward comenta că „ne arătăm simpatia față de sclavie emancipându-i pe sclavi acolo unde nu putem ajunge la ei și ținându-i în robie acolo unde-i putem elibera.”

Cu privire la războiul american, Marx scria că „întreaga mișcare a fost și este bazată pe chestiunea sclaviei. Nu în sensul dacă sclavii din statele în care există sclavia ar trebui eliberați sau nu, ci dacă acei 20 de milioane de oameni liberi din nord ar trebui să se mai supună unei oligarhii de 300.000 de deținători de sclavi.” Totuși, lăsând la o parte chestiunea sclaviei, alte două aspecte au mai jucat un rol important în izbucnirea Războiului Civil:lăcomia Nordului și prejudicatile pe care le avea față de Sud.

 

Sursa:www.historytoday.com

""