Autor 2004 vizualizări


Un grafic realizat de specialiști pe baza informațiilor istorice din 1599 până aproape de zilele noastre arată activitatea seismică intensă de pe teritoriul României. Datele arată că s-au înregistrat cutremure mai mari în perechi, după care la o perioadă mai mare de timp, de câteva zeci de ani, au survenit din nou seisme de intensitate mare. Intensitatea și adâncimea au fost evaluate pe baza informațiilor despre efectele cutremurelor din însemnările istorice.

Cel mai puternic cutremur care a lovit teritoriul României în ultimii patru sute de ani s-a produs la 14/26 octombrie 1802. Cu o magnitudine estimată la 7,9 grade pe scara Richter, seismul cu epicentrul în zona Vrancea a fost resimțit în toată Europa și a produs pagube însemnate. În perioada 1599-1799, au mai fost înregistrate alte 9 cutremure cu o magnitudine estimată la peste 7 grade pe scara Richter. În afară de cutremurul din 1902, în secolul al XIX-lea pe teritoriul României au mai fost înregistrate alte 4 cutremure cu o magnitudine estimată la peste 7 grade pe scara Richter. În secolul XX, în România au fost înregistrate 4 cutremure cu o magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter. Cele mai puternice seisme din ultimul secol au avut loc la 10 noiembrie 1940, respectiv 4 martie 1977.


Vezi aici graficul la rezoluție maximă

Ce e de făcut cu imobilele afectate de cutremure?

Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic din Uniunea Europeană, situația fiind agravată de evoluția foarte lentă a consolidării clădirilor aflate într-o stare precară în urma cutremurului din 1977.

Conform expertizelor actuale, peste 356 de imobile din București se află în clasa I de risc seismic (construcții cu grad ridicat de prăbușire), 370 de imobile sunt în clasa II de risc seismic, iar 116 în clasa III, conform datelor afișate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. 

În același timp, peste 1500 de imobile expertizate sunt considerate în categorii de urgență, fără a fi încadrate într-o clasă de risc seismic.

Până la acestă oră au fost consolidate 101 clădiri, iar planul pentru acest an prevede începerea lucrărilor la 10 imobile. 

Ținând cont de pericolul public, chestiunea consolidării imobilelor afectate ține de siguranța națională. fiind nevoie de soluții concrete pentru aducerea la normele de siguranță cât mai repede a acestor clădiri. 

Pe 4 martie, la împlinirea a 44 de ani de la cutremurul din 1977, Biblioteca Academiei Române organizează dezbaterea „De ce uităm. Ce am făcut cu clădirile degradate?”, pentru a afla din partea instituțiilor implicate ce se poate face pentru ca situația situația imobilelor afectate să poată fi îmbunătățită cât mai rapid. Profesorul Nicolae Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice, actualul director al Bibliotecii Academiei, consideră că ar trebui adoptată o lege privind finanțarea lucrărilor de consolidare a clădirilor din clasa I de risc seismic și stabilirea unor norme de creștere a ritmului de execuție a lucrărilor, inclusiv cu locatarii în imobil, acolo unde este cazul.

 În București, conform datelor recensământului din 2011, erau înregistrate 131875 de clădiri rezidențiale. Dintre acestea, 5847 au fost construite înainte de 1919 și 25.583 în perioada 1919-1945. Dintre aceste clădiri vechi, doar foarte puține au un regim de înălțime de peste patru etaje.