Catastrofa din turismul sovietic  Aproape nimeni nu vizita cea mai mare țară din lume jpeg

Catastrofa din turismul sovietic. Aproape nimeni nu vizita cea mai mare țară din lume

Mulți s-au întrebat de ce s-a prăbușit Uniunea Sovietică, un gigant ce dispunea de resurse naturale imense și care erau prelucrate de combinate gigantice. Producțiile record de pe hârtie existau în mare măsură și în practică, dar nivelul de trai nu dorea să crească și poporul începea să fie nemulțumit de modul în care se guvernează. 

S-a dat vina pe producția sporită de armament și este foarte adevărat că industria militară era hulpavă. Nu aici era însă problema fundamentală a Uniunii Sovietice. Conducătorii de la Kremlin au considerat serviciile drept un lux inutil și nu s-a acordat mare atenție sectorului de activitate. Era un domeniu conceput pentru plăcerea individului și nu se putea nega colectivismul sistemului comunist. 

Turismul putea să fie unul de masă, dar nu erau oferite servicii pentru milionari, pentru burghezie, din cauza unui motiv foarte simplu: populația putea să ajungă în contact cu oameni din lagărul capitalist și să tragă niște concluzii diferite de gândirea acceptată oficial. 

Poliția politică, inventată pentru exterminarea celor bogați, nu putea să vadă cu ochi buni sosirea unor valuri de turiști străini, mai ales a celor din lumea capitalistă. K.G.B.-ul ținea țara în sărăcie, dar trebuia să realizeze supravegherea operativă a grupurilor de invitați. Era și foarte bine să se meargă la grămadă, ghizii sistemului putând dirija călătorii numai spre obiectivele aprobate discret de către Lubianka. 

Uniunea Sovietică avea un spațiu enorm, mijloace de transport din belșug și multe de văzut, dar numai 2,9 milioane de oaspeți au fost acceptați în 1973. Ungaria, un fel de cătun comunist în raport cu vastul spațiu sovietic, a primit în 1974 peste 8,2 milioane. Canada primea însă peste 38 de milioane, îndeosebi din SUA, și Italia se apropia de 35. Banii curgeau și erau cumpărate produsele industriale și cele ale agriculturii.

Se poate spune că turismul era un fel de sistem de irigații pentru colectivitatea ce reușea să atragă o clientelă cu bani. Prosperitatea se vede și astăzi acolo pe unde au ajuns sau ajung pasionații de călătorii. Kremlinul n-a înțeles rolul sectorului ce era definit drept neproductiv și ideile lui Mihail Gorbaciov au venit prea târziu pentru a schimba un sistem conceput pentru producția de mașini grele. Mortul nu mai putea fi întors de la groapă, chiar dacă era îngrijit după principiile științifice ale marxismului. 

Serviciile aduc bani și serviciile secrete mențin sărăcia. Este o lege a istoriei și nu poate fi schimbată.

Bibliografie minimală

Direcția Orășenească de Statistică București, Anuarul statistic al Orașului București 1959, București, 1959.
Anuarul statistic al Republicii Socialiste România 1985.
Anuarul statistic al României 1993, Comisia Națională pentru Statistică, București, 1993.
Documente ale Partidului Comunist Român, Societatea socialistă multilateral dezvoltată, Editura politică, București, 1972.
Statele lumii, ediția a II-a, Editura științifică și enciclopedică, București, 1976.
Filip, Corneliu, Tratatul de la Varșovia, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2006.
Gorbaciov, Mihail, Scrieri alese, Editura Politică, București, 1987.
Istoria Românilor, vol. X, Editura Enciclopedică, București, 2013.
Midan, Christophe, Crearea unei armate populare O perspectivă franceză asupra evoluției forțelor armate române de la 23 august 1944 până în 1975, Editura Militară, București, 2015.
Moț, Ovidiu, E., Pitești O istorie în date, Editura Pământul, Pitești, 2008.
Neamț, Editura Sport-Turism, București, 1981.
Negrea, Radu, Banii și puterea, Humanitas, București, 1990.
Opriș, Petre, Licențe străine pentru produsele civile și militare fabricate în România (1946 – 1989), Editura Militară, București, 2018.
Opriș, Petre, România în Organizația Tratatului de la Varșovia (1955 – 1991), Editura Militară, București, 2008.