Autor 6319 vizualizări


Primăria municipiului Galați a hotărât punerea în valoare a potențialului turistic și științific al Castrului roman de la Tirighina-Barboși. 

O echipă de arheologi de la Muzeul de Istorie Paul Păltânea din Galați a realizat deja cercetarea arheologică preventivă, în perioada mai — iunie, pe o suprafață de 800 metri pătrați inclusă într-un proiect de finanțare europeană, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Galați.

În cursul săpăturilor au fost descoperite zidurile turnului central al Castellumului roman, folosit ca punct de observație și supraveghere a navigației pe Siret și Dunăre. De asemenea au fost descoperite ziduri de incintă ale Castrului roman, locuințe romane, dar și un bogat material ceramic și numismatic.

Aceste artefacte vor fi restaurate, conservate și valorificate științific și turistic. Complexul de fortificații romane de la Barboși este format dintr-o davă dacică suprapusă de un Castellum roman, delimitate de dealul Tirighina.

”Obiectivul cercetării arheologice făcute este acela de a evidenția patrimoniul arheologic în anumite segmente din Castrul și fortificația de tip Castellum de la Tirighina-Barboși, în vederea valorificării acestuia printr-un proiect cu finanțare europeană. Acest proiect al Primăriei municipiului Galați vine după aproape 25 de ani de când Muzeul de Istorie din Galați solicită reînceperea cercetării arheologice la situl Tirighina-Barboși”, se arată în comunicatul citat de Agerpres.


Colţul de Sud-Est al castrului roman de la Tirighina-Barboşi, sec. II-III d.Hr

Situl arheologic daco-roman de la Tirighina-Bărboși se află un promontoriu ce domină valea Siretului, la confluența acestuia cu Dunărea. Sub acest nume sunt cuprinse zonele în care au fost efectuate descoperiri din perioada dacică, așezare datată în secolele II-I a. Chr. și perioada romană, așezarea civilă romană, castellum, castru roman datate în secolele II-IV p. Chr. Acestea ocupă o suprafață destul de mare care cuprinde partea sudică a platoului Tirighina, versanții acestuia, promontoriu pe care se află zidurile de fundație ale castrului, precum și o parte din actualul cartier Bărboși, conform Muzeului de Istorie ”Paul Păltănea” Galați.

Ruinele bisericuţei ridicate de Nestor Măcellariu la mijlocul secolului al XX-lea

Încă de acum mai bine de 300 de ani cronicarii și cărturarii moldoveni au menționat că pe această înălțime naturală, cunoscută în trecut sub numele de Gherghina, iar acum Tirighina, se găsea o veche cetate din timpul romanilor, ale cărei ruine erau încă vizibile, iar unele elemente din zidăria lor se foloseau la înălțarea altor edificii în oraș.

Deși nu făcea parte din noua provincie Dacia, teritoriul situat la vărsarea Prutului și Siretului în Dunăre, zonă în care se află situat și situl arheologic de la Bărboși, a constituit un avanpost al apărării imperiului intrând în stăpânirea efectivă a acestuia în secolele II-III p. Chr. Această zonă locuită de geto-daci, dar care constituia un adevărat culoar de trecere prin care aceștia, precum și populațiile migratoare, pătrundeau în provincia romană Moesia (în a cărei componență intra și Dobrogea), a fost inclusă în sistemul roman de apărare, prin construirea unui castellum pe promontoriul de la Tirighina și ridicarea unui val de apărare între actualele localități Șerbești și Tulucești, din județul Galați, care forma un limes între Siret și Prut. Aceste fortificații au permis romanilor o supraveghere eficientă și apărarea promptă a celor mai răsăritene teritorii intrate, în secolul II p. Chr., în stăpânirea sa.


Obiecte descoperite la Tirighina-Barboşi, sec. II-IV d.Hr

Castrul de piatră, care suprapune o necropolă romană și o parte din așezarea civilă romană, a fost ridicat după anul 171, când împăratul Marcus Aurelius era într-un greu război împotriva mai multor neamuri de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman. Castrul a fost abandonat la o dată și în împrejurări încă necunoscute, în orice caz după împăratul Sever Alexandru (222—235), urme de folosire temporară fiind constatate arheologic pentru perioada constantiniană (300-350), când Imperiul Roman revine, prin câteva capete de pod, la nordul fluviului.

Sursă: Muzeul de Istorie ”Paul Păltănea” Galați