Case bucureştene uitate din creaţia arh. Ion Mincu

Anul acesta ne-am amintit de arhitectul Ion Mincu (1852-1912) dintr-o dublă perspectivă, cea a aniversării a 160 de ani de la naşterea sa şi a comemorării a 100 de ani de la trecerea sa în nefiinţă.Este demn de amintit contribuţia sa şi din punctul de vedere al caselor bucureştene, dispărute şi uitate astazi.

Casa Manolescu-Vitzu Multă vreme s-a crezut că prima comandă primită de Mincu a fost în 1884 şi a constat în refacerea unei foste case Manolescu pentru dr. Vitzu. Cercetarea de arhivă a scos la lumină proiectul din 1888 (A.N.D.M.B., fond P.M.B. tehnic, dosar 15/1888) în care este prezentă solicitarea scrisă de mâna arh. Ion Mincu pentru o clădire cu două etaje pentru proprietarii R. Manolescu şi A. Vitzu. Casa s-a aflat pe str. Colţei (actualul blvd. Nicolae Bălcescu) la nr. 61, aproape de biserica Boteanu, dar a fost demolată după 1902 cu ocazia lărgirii bulevardului.

Casa Manolescu-Vitzu, fotografie din rev.Analele arhitecturii, anul 2, nr. 4, 1891/ faţada din dosarul 15/1888

Despre unul dintre proprietari am aflat că era Alexandru N. Vitzu (1853-1902), directorul Institutului de fiziologie (1883), deputat de Neamţ (1895) şi academician. Mincu a lucrat în antrepriză, stilul Renaşterii franceze fiindu-i impus de proprietar. Faţada spre bulevard prezenta o decoraţie bogată la nivelul ancadramentelor ferestrelor de la piano nobile. Imobilul a avut patru căi de acces, unul principal dinspre aleea pentru trăsuri şi altele secundare, la corpurile servitorilor. În partea dreaptă a volumului princial şi spre spatele curţii se aflau spaţiile destinate copiilor şi servitorilor.

Planul parterului casei Vitzu, dosar 15/1888

Planul etajului casei Vitzu, dosar 15/1888

La nivelul parterului au fost prevăzute un amplu vestibul, saloane, sala de masă, biblioteca şi o scară interioară. Din planurile prezente la dosar observăm atenţia acordată de arhitect plafoanelor şi chiar amplasarii mobilierului. Iniţial corpul din dreapta ar fi trebuit să aibă şi el etaj, dar s-a renunţat, fiind terminat cu o terasă. Colaborarea cu dr. Vitzu s-a încheiat într-un mod neplăcut, arhitectului nefiindu-i achitate ultimele două rate, ceea ce l-a marcat în cariera sa, ferindu-se să mai lucreze în antrepriză ori de câte ori s-a putut.

Casa colonelului Alexandru Robescu

Proprietarul, Alexandru Robescu (1844-1909), i-a solicitat în 1889 (A.N.D.M.B. fond P.M.B. Tehnic, dosarele 19/1889 şi 42/1889) lui Ion Mincu o construcţie în stil florentin. Ea s-a aflat pe str. Rotari nr.6. Faţadele proiectate ne apar sobre, ferestrele fiind încadrate de coloane şi antablament clasice, făcliile iniţiale fiind înlocuite cu vase decorative.

Faţada dinspre curte a casei Robescu

Din planurile de arhivă reiese dispunerea interioară a casei:la nivelul subsolului erau depozitele pentru cărbuni, legume, pivniţa de vinuri şi camera de servitor. Casa avea un parter înalt, la care se ajunge pe 6 trepte, iar intrarea poziţionată lateral, dinspre curte, dădea într-un amplu vestibul. În spatele vestibului se afla şi o scară principală, în spirală, iar în partea dreaptă, poziţionate spre faţada de la stradă, cu ample deschideri, erau 2 spaţii de primire, salonul cel mare şi un salonaş. Sufrageria se prelungea cu o terasă spre grădină, iar spre interior-spate erau concepute spaţiile de serviciu ce se deschideau printr-un geamlâc spre curtea interioară. La etaj, un mare dormitor cu salonaş ocupa cea mai mare suprafaţă, restul camerelor fiind destinate copiilor şi bonei.

Casa Robescu a fost pe deplin uitată, astăzi pe faţada ei fiind amintit doar mareşalui Constantin Prezan, ce a primit-o cadou de la Ferdinand I şi a locuit-o între 1925-1943. Fosta casă clădită de Mincu se află azi pe str. I.L.Caragiale nr. 12 fiind sediul Institutului de diabet I.Pavel.

Casa Ştefan B.Vlădoianu

Casa Vlădoianu ce a aparţinut fiului gen. Barbu Vlădoianu (şi primul primar al Bucureştiului) s-a aflat pe str.Sălciilor la nr. 1 (str. Thomas Masaryk de astăzi) şi a ocupat o suprafaţă de 81 m.p., fiind o construcţie de proporţii modeste, cu un parter înalt (A.N.D.M.B. fond P.M.B. Tehnic, dosar 19/1889).

Faţada dinspre curte a casei Vlădoianu

Faţada laterală a casei Vlădoianu

Faţadele au fost decorate cu arcuri trilobate, discuri şi patrulobi, posibil din ceramică smălţuită, caracteristici lui Mincu. Comparând planurile de arhivă, se remarcă asemănări cu casa Robescu, dar la o scară mai mică. La nivelul subsolului au fost prevăzute pivniţele şi camerele de servitori. Intrarea a fost poziţionată tot lateral, de data aceasta pe partea stângă a casei, uşa dublă având o copertină pe stâlpi de lemn. De la intrare se urca pe şase trepte interioare într-un vestibul. La stradă erau amplasate salonul şi dormitorul, spre curtea interioară mai existând un alt dormitor şi, în lateral, o debara.

Cronologia caselor bucureştene