Capela Sixtină, restaurată cu pâine și cu vin grecesc jpeg

Capela Sixtină, restaurată cu pâine și cu vin grecesc

📁 Istoria unui tablou
Autor: Nicoleta Zaharia

Capela Sixtină a Palatului Apostolic, reședința oficială a Papei de la Roma, reprezintă o comoară artistică cu valoare inestimabilă. A fost denumită după Papa Sixtus al IV-lea, cel care a dispus ridicarea ei între 1473 și 1481. Între 1508 și 1512, sub patronajul Papei Iulius al II-lea, Michelangelo a fost cel care a pictat tavanul capelei. Între 1535 și 1541, a realizat aici celebra „Judecată de Apoi” (pe peretele de deasupra altarului). Prima încercare de restaurare a avut loc în 1625, când Simone Lagi a șters tavanul cu cârpe de in și l-a curățat frecându-l cu pâine. Ocazional a recurs la udarea pâinii. În raportul său a scris: „Frescele au fost readuse la frumusețea lor anterioară, fără a le pricinui niciun rău”.

 O nouă restaurare a avut loc între 1710 și 1713, fiind executată de către pictorul Annibale Mazzuoli și de fiul său. Aceștia au folosit bureți înmuiați în vin grecesc, pentru a îndepărta murdăria cauzată de funingine și de igrasie. Mazzuoli a lucrat apoi deasupra tavanului, întărind contrastele prin vopsirea exagerată a detaliilor. Cei doi restauratori au revopsit unele zone ale căror culori s-au pierdut din cauza eflorescenței sărurilor.

Un fotograf japonez a imortalizat fiecare etapă a restaurării

Laboratorul de Restaurare al Muzeului Vaticanului a propus o altă restaurare între 1935 și 1938. Abia în anul 1979 a fost închegată o echipă pentru a experimenta elemente ale restaurării moderne. Specialiştii s-au ghidat după Regulile de restaurare a operelor de artă, stabilite în 1978 de Carlo Pietrangeli, director al Laboratorului Vaticanului. O parte importantă a procedurilor moderne de restaurare sunt studiul și analiza operei de artă, fotograful japonez Takashi Okamura fiind desemnat să înregistreze fiecare etapă a procesului de restaurare.

Între iunie 1980 și octombrie 1984 a fost realizată prima etapă de restaurare care a vizat lunetele lui Michelangelo (care conțin simboluri ale Patimilor), de formă semicirculară. Cinci ani mai târziu a fost finalizată restaurarea tavanului, care a stârnit controverse, deoarece s-a spus că procesele folosite în curățirea lui erau prea severe și au estompat din coloristica inițială a frescei. Capela a fost redeschisă publicului în aprilie 1994 și primește anual milioane de vizitatori din întreaga lume. 

FOTO: Getty Images

Acest fragment face parte din articolul „Drumul anevoios al restaurării capodoperelor: de la Cina cea de Taină la Marele Zid Chinezesc”, publicat în numărul 235 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 12 august - 14 septembrie 2021, și în format digital pe paydemic.com.

H 235 01 jpg jpeg