Autor 924 vizualizări


În afară de Piaţa Sfatului şi Biserica Neagră, municipiul Braşov ascunde şi alte locuri încărcate de istorie, dar mai puţin promovate şi cunoscute de turişti. Printre acestea, şi Cetatea Braşovului, aflată totuşi într-o stare nu prea fericită de conservare. Aceasta, în ciuda faptului că pentru reabilitarea obiectivului au fost întocmite planuri şi s-a şi intervenit pe ici, pe colo (dar nu în punctele esenţiale). Ca în atâtea alte cazuri, procesul de refacere e afectat de luptele politice.

Ansamblul, consemnat pe Lista Monumentelor Istorice la edificii de importanţă naţională, este alcătuit din trei elemente:Cetăţuia (realizată între secolele XVI-XVIII), incinta bastionară (secolele XVIII) şi sediul de garnizoană (secolele XVI-XVIII).

O istorie bogată:de la obiectiv militar la restaurant

După extinderea influenţei regelui Ungariei, Ferdinand I, în Transilvania (1551), se instaurează un regim militar în teritoriul controlat de trupele imperiale conduse de Giovanni Battista Castaldo. Contele de Arco, subalternul său, ordonă extinderea fortăreţei. Turnul central se fortifică cu trei turnuri de artilerie mici, iar din 1611 apar un şanţ cu apă şi un val de pământ. În 1618, un incendiu distruge unul dintre turnuri. Curând, nucleul fortificat este extins printr-o incintă exterioară, apărată de câte un bastion pe fiecare dintre colţuri. Monumentul a fost complet reconstruit în anul 1625 de către autorităţile Principatului Transilvaniei.Iniţial, pe dealul Schlossberg, cel pe care azi se află construcţia, s-a ridicat, în anul 1524, un turn de veghe, din piatră şi cărămidă, în formă de potcoavă. Acesta avea trei niveluri, dotate cu ambrazuri la nivelurile inferioare şi guri de păcură la nivelul superior. Nucleul a fost completat în perioada următoare cu un bastion ce avea patru turnuri din lemn. Aceste fortificaţii au fost distruse în anul 1529, în timpul asedierii Braşovului de către voievodul Moldovei, Petru Rareş.

În Cetăţuie se instalează în 1699 o garnizoană habsburgică, în perioada următoare fiind întreprinse lucrări de defrişare a viilor din jur. Câteva modificări intervin şi în perioada răscoalei curuţilor din 1704. Actuala configuraţie este definitivată pe parcursul lucrărilor de refacere ordonate de împăratul habsburg Iosif al II-lea, în anul 1773, când se ridică turnul hexagonal alipit potcoavei centrale, precum şi clădirea cu două etaje de pe latura estică a nucleului cetăţii.

Din secolul XVIII până în anul 1954 a funcţionat în cetate un penitenciar militar. Ulterior, între anii 1954-1975 ansamblul a fost transformat în depozit al structurii teritoriale a Arhivelor Statului. În anul 1981, după finalizarea unui proces de restaurare, obiectivul a devenit restaurant cu specific medieval.

Zidul exterior, puternic afectat

După această dată nu s-au mai făcut lucrări de întreţinere decât limitat, astfel încât zona exterioară a zidurilor este astăzi degradată. Se poate remarca faptul că mai mult de jumătate din tencuiala zidului exterior este complet distrusă, iar cea care se menţine e deteriorată de instalarea igrasiei. Există fisuri masive în zonele fără tencuială, în câteva situaţii zidul fiind efectiv străpuns. Suprafeţe extinse de zidărie (cărămidă), chiar şi la baza fortificaţiei sunt dislocate, ceea ce afectează structura de rezistenţă.

Factorii de decizie din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Braşov şi ai S.C. Aro Palace S.A., societate controlată de SIF Transilvania, care şi este proprietarul monumentului, au estimat că este necesară suma de 3.555.000 euro pentru reabilitare, astfel:25.000 euro-întocmirea documentaţiilor, studiilor şi a expertizelor necesare;30.000 euro-realizarea şi ilustrarea temei de proiectare;3.500.000 euro-realizarea lucrărilor de restaurare efectivă (lucrări de asanare, consolidări, îndepărtare a umezelii din teren, ziduri, bolţi şi pardoseli, lucrări de reparaţii, întreţinere şi conservare pentru tencuieli, zugrăveli, pardoseli, scări şi poduri, lucrări de restaurare la piatră lemn şi componente artistice, lucrări la instalaţiile electrice interioare şi exterioare, de apă şi canalizare, reamenajări exterioare în incinta fortificaţiei şi în jurul ei).

Mai citeşte:

Palatul Cantacuziono, un vis frumos ajuns ruine

Ultima clădire de Poştă rămasă de pe vremea lui Carol I, aproape de dispariţie

Prima curte boierească a familiei Bellu în Muntenia îşi aşteaptă salvatorii

Discuţii, dezbateri, bani alocaţi, dar rezultate slabe

Cifrele de mai sus au fost prinse într-un proiect care presupune asocierea între Consiliul Judeţean şi firma care administrează complexul Cetate. Potrivit unei adrese înaintate Consiliului Judeţean, în octombrie 2011, de către Aro Palace, costul cuprinde întocmirea studiilor de specialitate, expertizele tehnice, proiectul de execuţie şi lucrările de restaurare. În adresa cu pricina se arată:„Pentru realizarea acestei investiţii, societatea noastră este nevoită să apeleze şi la surse atrase, de aceea vă rugăm să analizaţi posibilitatea susţinerii financiare a acestui proiect foarte important pentru turismul braşovean şi nu numai".

Interesant este faptul că pe lângă reabilitarea zidurilor puternic degradate s-au mai propus şi măsuri precum: iluminatul ansamblului şi a căilor de acces, precum şi reamenajări din incintă şi din jurul fortificaţiei. Implicarea Consiliului Judeţean a fost motivată prin „obligaţia morală de a repara monumentele istorice din Braşov", conform lui Aristotel Căncescu, preşedintele CJ.

Click aici pentru mai multe imagini

Deşi momentan nu s-au realizat lucrările de refacere a zidurilor, cetatea şi-a schimbat aspectul încă de anul trecut, datorită intervenţiei Primăriei. Copacii care acopereau monumentul au fost tăiaţi, au fost plantaţi în locul lor arbuşti, au fost reabilitate străzile adiacente, s-au luat măsuri în ceea ce priveşte iluminatul şi parcarea de la baza Cetăţii. Au fost amenajate şi trei platforme pentru belvedere. Proiectul pentru amenajare a fost, aşadar, pus în practică într-o proporţie destul de mare. În cadrul unei şedinţe a Consiliului Judeţean Braşov, în data de 9 martie 2012 s-a aprobat alocarea a 1.000.000 lei pentru reparaţiile zidurilor;dar, până în prezent, nu s-au întreprins astfel de lucrări.

Luptele politice afectează procesul de reabilitare

Referitor la alocarea celor 1.000.000 de lei pentru reabilitarea zidurilor, proiectul stagnează însă din motive politice. Consilierul judeţean Aurelian Danu afirmă că „nu este normal ca din bugetul judeţului să fie alocat un milion de lei pentru finanţarea lucrărilor la un obiectiv deţinut de o societate privată. Dacă pentru acesta sunt fonduri, pentru cofinanţarea unor investiţii din judeţ, şi aici mă refer la reabilitarea Cetăţii de la Rupea, ni se spune că nu sunt bani". Iată cum lupta politică afectează încă o dată monumentele istorice. Orice intenţie de a realiza ceva ce poate conduce la o apreciere publică este atacată. Nu este prima dată când consilierul Aurelian Danu îl critică pe Aristotel Căncescu, cei doi făcând parte din două tabere adverse. Prefectul a mai fost criticat şi atunci când instituţia pe care o conduce a investit în refacerea Complexului Olimpia, monument istoric ce aparţine Societăţii de Patinaj, aflată în faliment, dar unde Consiliul Judeţean deţine majoritatea în privinţa masei credale. În ambele cazuri a fost invocat faptul că monumentele nu aparţin exclusiv Consiliului Judeţean. În schimb, Primăria Braşov, unde activează George Scripcaru, şeful de partid al lui Danu, s-a implicat serios în amenajarea trotuarelor, aleilor, parcărilor şi a iluminatului din zona Cetăţuie, respectând ce spune legislaţia în vigoare.

Cetatea de pe Straja, ocolită până acum de programul de investiţii

Proiectul de reabilitare a Cetăţii n-a suferit însă nu numai din cauza neînţelegerilor politice. Se pare că evaluările iniţiale nu au fost chiar exacte, deoarece s-a constatat că va fi necesară o sumă mai ridicată. Pe de altă parte, oficialii au găsit şi scuza că nu mai sunt bani pentru că s-ar fi investit şi în alte monumente istorice, precum cetatea Râşnovului sau cetatea Făgăraşului.

În fapt, abia în şedinţa din 22 mai 2012 consilierii judeţeni au ajuns la un consens, aprobându-se asocierea cu Aro Palace nu numai în vederea restaurării cetăţii de pe Straja, dar şi pentru construcţia unui lift cu cremalieră, menit să facă legătura cu centrul istoric. Mai rămâne doar ca edilii să realizeze efectiv ce şi-au propus, şi anume obţinerea unor fonduri europene, o investiţie care ar aduce beneficii atât oraşului prin mărirea potenţialului turistic, cât şi societăţii care deţine restaurantul din incinta Cetăţii Braşovului. Exista mai demult un trenuleţ cu cremalieră, care venea spre cetate din strada Eminescu, iar o reactualizare a sa ar promova automat unul dintre cele mai puternice simboluri ale oraşului. Prioritatea este însă reabilitarea Cetăţii, iar toate celelalte facilităţi (care se par a se realiza însă mai repede decât obiectivul principal) ar putea fi realizate ulterior.

Rămâne de văzut dacă se vor respecta obligaţiile contractate până la finele anului şi dacă cetatea îşi va recăpăta gloria de odinioară. Ce se poate remarca în prezent este că monumentul are o prezenţă mult mai luminoasă decât în anii trecuţi. Poate e timpul ca programul de investiţii menit să pună în valoare patrimoniul Braşovului medieval, program demarat în 2001, dar care a ocolit până acum cetatea de pe Straja, să ia în calcul şi refacerea acestui monument istoric.

""