Autor 1295 vizualizări


Valentin Ceauşescu a luptat patru ani pentru a avea dreptul de exhumare a părinţilor săi, Elena şi Nicolae Ceauşescu. A trecut un an de când l-a obţinut şi încă nu a făcut niciun demers. Exhumarea Ceauşeştilor depinde acum exclusiv de voinţa fiului supravieţuitor, Valentin, şi a ginerelui acestora, Mircea Oprean.

Fiul cel mare al cuplului dictatorial pare să-şi fi „îngropat" dorinţa de a şti cu certitudine, măcar şi după 20 de ani, dacă părinţii săi sunt într-adevăr îngropaţi în locurile indicate de MApN de la Cimitirul Ghencea Civil. Armata nu a putut face niciodată dovada că soţii Ceauşescu sunt îngropaţi la Cimitirul Ghencea, istoria a consemnat însă acest lucru ca o certitudine.

Valentin Ceauşescu a acceptat ca probe certe două declaraţii olografe ale unora dintre participanţii la înmormântarea Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu, în decembrie 1989, care confirmă înhumarea celor doi la Cimitirul Ghencea.

Valentin n-a apucat să-şi conducă părinţii pe ultimul drum, iar timp de 20 de ani a păstrat discreţia în ceea ce priveşte familia lui. A luptat în instanţă ani întregi pentru a şti cu certitudine dacă părinţii săi sunt îngropaţi la Cimitirul Ghencea, iar când a obţinut toate documentele ce-i dădeau dreptul la exhumarea lor s-a retras în tăcere.

Procesul

Într-un proces inedit, Zoia Ceauşescu a cerut Judecătoriei Sectorului 5, la 14 martie 2003, să oblige Ministerul Apărării Naţionale (MApN) şi Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU) să facă dovada că părinţii săi, Elena şi Nicolae Ceauşescu, sunt îngropaţi în Cimitirul Ghencea Civil. Ea a arătat magistraţilor că, după execuţia părinţilor săi, la 25 decembrie 1989, cadavrele acestora au fost transportate prin grija MApN la Cimitirul Ghencea, unde ar fi fost înmormântaţi.

„Nu am certitudinea că părinţii mei au fost înmormântaţi acolo", a explicat Zoia Ceauşescu. Ea a prezentat magistraţilor mai multe inadvertenţe:locurile de veci unde MApN a pretins că sunt înmormântaţi erau concesionate altor persoane;deşi soţii Ceauşescu au fost împuşcaţi la Târgovişte, în ambele certificate medicale constatatoare ale decesului se menţionează că au murit în Sectorul 1 din Bucureşti;medicul Vladimir Beliş-cel care a constatat decesul-nu se afla la Târgovişte în momentul morţii Ceauşeştilor;certificatele de deces au fost eliberate de Primăria Sectorului 1 Bucureşti, iar decesul a fost înregistrat la 30 decembrie 1989, la fostul Comitet Executiv al Consiliului Popular al Sectorului 1 Bucureşti;adeverinţa din care trebuie să rezulte decesul unei persoane pentru care se solicită înhumarea a fost emisă după cinci zile de la moartea acestora, la 30 decembrie 1989, chiar în ziua în care MApN a susţinut că i-ar fi înhumat.

De asemenea, Zoia a arătat că în mai multe documente -actul medical constatator al morţii, certificatul şi extrasul de deces-apar mai multe inadvertenţe cu privire la data naşterii Elenei Ceauşescu:este trecut 7 ianuarie 1916, deşi, în realitatea, s-a născut la 6 ianuarie 1916;niciun act oficial nu confirmă înhumarea cuplului Ceauşescu în Cimitirul Ghencea Civil.

Concesionarea

În acest loc se presupune că au fost îngropaţi Elena şi Nicolae Ceauşescu, în decembrie 1989, după ce au fost condamnaţi la moarte de un tribunal excepţional

După aproape jumătate de an de procese, la 30 septembrie 2005, Judecătoria Sectorului 5 a admis parţial cererea Zoiei Ceauşescu şi a decis că MApN trebuie să facă dovada în scris că soţii Ceauşescu sunt îngropaţi la Cimitirul Ghencea şi a obligat Administraţia Cimitirelor
să-i concesioneze cele două locuri de veci.

La 3 mai 2006, Tribunalul Bucureşti a decis rejudecarea acestui dosar, făcând precizarea că Zoia Ceauşescu trebuia să stabilească modul în care MApN să confirme dacă cei doi Ceauşeşti sunt îngropaţi la Cimitirul Ghencea.

La 20 noiembrie 2006, Zoia Ceauşescu a decedat, iar procesul a  fost continuat de soţul său, Mircea Oprean, şi de fratele ei, Valentin Ceauşescu. Cei doi au cerut judecătorilor ca MApN să deshumeze cadavrele presupuse a fi a soţilor Ceauşescu şi să efectueze o expertiză medico-legală, pentru a  dovedi dacă acolo sunt sau nu îngropaţi Elena şi Nicolae Ceauşescu, şi să oblige ACCU să le concesioneze loturile.

Judecătoria Sectorului 5 a respins, la 11 aprilie 2007,   ambele cereri. Totuşi, ulterior, Tribunalul Bucureşti a admis în parte apelul făcut de Valentin Ceauşescu şi de Mircea Oprean, la 5 februarie 2008, şi a obligat MApN să prezinte dovada certă, „prin orice mijloace legale", că cei doi Ceauşescu sunt îngropaţi la Ghencea.

De asemenea, judecătorii au respins cererea prin care Valentin Ceauşescu şi Mircea Oprean au solicitat concesionarea locurile de înhumare. 

Ultimul act al procesului a avut loc la Curtea de Apel Bucureşti, la 30 iunie 2008, iar instanţa a decis respingerea recursului făcut de Valentin Ceauşescu şi de Mircea Oprean.

Dovada înhumării la Cimitirul Ghencea

Judecătorii au arătat că MApN trebuie să facă dovada certă a înhumării Ceauşeştilor în Cimitirul Ghencea. Magistraţii au subliniat  că „MApN a gestionat atât executarea pedepsei, cât şi înhumarea soţilor Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena, aspecte care datorită protocoalelor militare, chiar pe timp de război ori situaţii excepţionale, nu aveau cum să nu fie consemnate şi arhivate întrucât ar fi atras încălcarea regulamentelor militare".

În noiembrie 2008, MApN a obţinut declaraţii olografe, de la generalul Mugurel Florescu şi de la colonelul (r) Trifan Matenciuc, participanţi la înhumarea dictatorilor. Valentin Ceauşescu şi Mircea Oprean au acceptat ca probe aceste declaraţii şi, astfel, în baza documentelor, în mai 2009 au obţinut concesionarea locurilor de veci în care se presupune că sunt înmormântaţi Elena şi Nicolae Ceauşescu. Cu toate acestea, Valentin Ceauşescu nu a solicitat până acum exhumarea trupurilor părinţilor săi, deşi s-a judecat, fără succes, cinci ani pentru a obţine acest drept.