Bucureștiul, capitala cu cel mai mare risc seismic din lume jpeg

Bucureștiul, capitala cu cel mai mare risc seismic din lume

📁 Istorie recentă
Autor: Nicolae Noica

Notă: Protecția la cutremure de pământ a clădirilor de locuit și edificiilor publice este o problemă de siguranță națională.

Trebuie înțeles că “gradul de asigurare al construcțiilor la seisme constituie o decizie politică și nu una tehnică, căci depinde de gradul de risc pe care societatea și-l poate asuma, funcție de condițiile economice, deci costuri și nivelul de cunoștințe în domeniu”. (profesor inginer Giuseppe Grandori)

Bucureștiul este capitala cu cel mai mare risc seismic din lume. Este și motivul pentru care Ministerul lucrărilor publice și amenajării teritoriului a prezentat în Ședința de guvern din 18.11.1999 „Programul de acțiuni pentru reducerea riscului seismic al clădirilor de locuit expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic și finanțarea lucrărilor de consolidare a clădirilor de locuit înalte cu mai mult de P+4 etaje, construite înainte de anul 1940”. Cu acest prilej s-a prezentat, ca anexă, și o listă cu 110 clădiri din municipiul București, cu mai mult de 4 nivele, încadrate în urma expertizei în clasa I de risc seismic și însușite de o comisie de specialist, cărora li s-a pus “bulină roșie” pentru a avertiza pe proprietari asupra vulnerabilităților la un viitor cutremur de pământ.

Pentru sprijinirea consolidărilor dar și a oamenilor în anul 2000 s-a promovat o lege privind construirea și gestionarea Fondului special pentru finanțarea cheltuielilor* privind executarea lucrărilor de intervenție la construcțiile existente cu destinație de locuință încadrate prin expertiză în clasa I de risc seismic. Legea a fost aprobată de Senatul României la 26 septembrie 2000 ți trimisă în Camera Deputaților.

După desființarea, în 2001, a Ministerului lucrărilor publice și amenajării teritoriului și preluarea atribuțiilor acestuia fie la Ministerul Transportului, fie la Ministerul Dezvoltării Regionale, au apărut o serie de sincope datorate marginalizării activității de protecție seismică și trecerii gestionarii ei la administrațiile locale de un personal care s-a limitat la o urmărire formală, de întocmire a unor simple tabele seismice.

Grav este ca după doi ani, în 2002, Ministerul Transporturilor a retras din Camera Deputaților, proiectul de lege privind Fondul de finanțare pentru consolidări, pentru “o îmbunătățire“, care nu s-a mai făcut niciodată.

A apărut astfel și o inflație de expertize, aproape 2600, care nefiind însușite de o comisie de specialiști, conțin și multe erori care reies chiar din elementele inițiale de prezentare.

Astăzi constatăm că numai în București “Lista imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere seismic și încadrare încadrare în diverse clase de risc seismic “ a ajuns la cifra alarmantă de 755. (clasa I risc seismic, cu pericol public 181, clasa I de risc seismic 178, cl. II de risc seismic 306, cl.III de risc seismic și cifra crește). Să adăugam la această listă și numărul edificiilor publice în care se găsesc spitale, școli, teatre etc., care sunt în responsabilitatea municipiului.

Din păcate deși au trecut peste 20 ani, numărul clădirilor consolidate e foarte redus.

În prezent, Primăria Municipiului București a înțeles că problema consolidărilor nu poate fi coordonată de un simplu birou cu cinci oameni și a înființat Administrația Municipală pentru Consolidarea clădirilor cu Risc Seismic și o Societate proprie pentru execuția consolidărilor.

Pentru a se putea face, însă, pași concreți trebuie neapărat să se acționeze în următoarele direcții:

    1. Promovarea de urgență în Parlamentul țării a legii privind constituirea Fondului speciale pentru consolidări, amintită mai sus și însușită de Senat, astfel că toți locatarii vor fi mai cooperanți 

    2. Promovarea prin Proiectul de lege pentru modificarea și completarea ordonanței guvernului 20/1994 privind măsuri de reducere a riscului seismic a construcțiilor existente, aprobată de Senat, care este în discuție, astăzi septembrie 2017 în Camera Deputaților a următoarelor aspecte:

a) reexpertizarea tehnica a construcțiilor vulnerabile, din clasa I de risc seismic, pentru a se cunoaște realitatea după schimbările normative și trecerea timpului, expertize ce trebuie însușite de o comisie de specialiști. Aceste expertize este normal sa fie plătite din fonduri publice centrale sau locale;

b) eliminarea noțiunii de clasa I de risc seismic cu pericol public, deoarece nu se găsește în nomenclatorul de proiectare seismică, iar dacă se interpretează după articolul din ordonanța 20/1994 toate clădirile peste P+3 din București sunt în aceasta categorie;

c)promovarea ca prioritate a soluțiilor de consolidare -posibil tehnic- cu locatarii în blocuri, locatarii având siguranța că vor rămâne în apartamente și fiind mai cooperanți

d)executarea consolidărilor de firme agreate, de specialitate, care să realizeze consolidările corect și în maxim 7-12 luni, total posibil

3. crearea pe lângă Administrația Municipală pentru consolidarea clădirilor a Municipiului, a unei Comisii de specialiști (7 personalități) care să fie consultantul și avizatorul problemelor de specialiști apărute în privința expertizării, proiectării și execuției de lucrărilor de consolidare - Ordin Primar general Municipiul București.

4. preluarea de urgență de la Administrația Fondului Imobiliar a tuturor intervențiilor făcute asupra clădirilor peste P+4, de-a lungul timpului după 1977, căci la multe s-au făcut consolidări parțiale-Ordin Primar general Municipiul București.

Autor: Profesor inginer Nicolae Noica, fost ministru al Lucrarilor Publice si Amenajării Teritoriului (20 septembrie 2017)