Bătălia de la Cornăţel jpeg

Bătălia de la Cornăţel

Evenimentele de la 23 august 1944 au dus la bascularea alianţelor României şi armata germană a devenit peste noapte inamic. Cum unităţile germane se aflau în inferioritate numerică şi erau dispersate în interiorul ţării, comandanţii au căutat soluţii pentru salvarea oamenilor şi a tehnicii militare prin retragerea spre Bulgaria, un aliat destul de nesigur însă, sau spre Ungaria aflată sub controlul militar al Berlinului.

O coloană motorizată a Wehrmacht-ului se deplasa de la Alexandria spre Piteşti şi obiectivul final era Transilvania. Erau 26 de camioane pline cu infanterişti şi puterea de foc era sporită de existenţa eficientelor mitraliere uşoare germane. Prezenţa militară românească în sudul judeţului era insuficientă şi atunci s-a făcut apel la aviaţie în ziua de 26 august 1944. Trei avioane de vânătoare decolate de la Geamăna (comuna Bradu) au surprins detaşamentul german în zona localităţii Cornăţel (comuna Buzoeşti). Acţiunea a fost scurtă şi focul mitralierelor a adus panică şi dispersarea convoiului. S-a demonstrat încă o dată că un convoi fără protecţie aeriană nu se poate deplasa ziua. Traseul stabilit de comandanţii nazişti era total greşit. Forţele române puteau să execute rapid bararea căilor de acces prin folosirea detaşamentelor din capitala judeţului. Unităţi din Divizia 3 infanterie de la Piteşti au reuşit să închidă drumul spre nord. Orice rezistenţă devenea inutilă în condiţiile lipsei acoperirii aeriene şi a posibilităţii închegării unui dispozitiv de luptă capabil să execute apărarea din toate direcţiile. Soldaţii germani au fost capturaţi şi internaţi. Ulterior, au fost luaţi în captivitate de către sovietici.