Autor 1998 vizualizări


În anii Războiului de Întregire Naţională, colaborarea româno-franceză a reprezentat o pagină de adevărată camaraderie şi loialitate ostăşească. În acest cadru, o activitate laborioasă a depus-o Misiunea Militară Franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot. Din personalul Misiunii au făcut parte un număr însemnat de aviatori, observatori aerieni şi alţi specialişti în aviaţia militară care au luptat cu mult curaj şi eroism, unii dintre zburătorii francezi căzând la datorie pentru înfăptuirea României Mari. 

Desfășurarea operaţiunilor militare în toamna anului 1916 pe un front întins, la sud și în nord-vest, faptul că Rusia nu și-a respectat angajamentele faţă de România, trimiţând pe front trupe puţine și slab instruite − multe unităţi rusești au părăsit de mai multe ori frontul în timpul ofensivei germane în Dobrogea −, cât și amânarea ofensivei aliate pe frontul de la Salonic au favorizat succesul trupelor Puterilor Centrale comandate de feldmareșalul August von Mackensen.

În faţa acestei situaţii critice, când armata noastră trebuia să lupte pe două fronturi la cererea Marelui Cartier General, Guvernul francez a reacţionat imediat și a trimis o Misiune Militară formată din aproximativ 1.500 de ofiţeri, subofiţeri și soldaţi condusă de generalul Henri Mathias Berthelot, ofiţerii francezi urmând să colaboreze la elaborarea planurilor de operaţii, împărtășind din experienţa lor (de doi ani de război) comandanţilor români.

Parte integrantă a Misiunii Militare Franceze, sosită la Iași în ziua de 24 octombrie 1916, Misiunea Aeronautică comandată de locotenent-colonelul av. De Vergnette de Lamotte era formată, conform telegramei trimise din Paris de colonelul Vasile Rudeanu Ministerului de Război român, din voluntari cuprinzând 42 de ofiţeri, 45 de subofiţeri, 36 de caporali și 162 de soldaţi și civili, specialiști în domeniul aviaţiei militare (armament aeronautic, transmisiuni, aerostaţie, mecanică, fotografie aeriană etc.). (Arhivele Militare Române-AMR, fond Direcţia Aeronauticii, dosar (ds) 139, fila (f.) 119) Misiunea Militară Franceză a fost precedată de venirea în România, în perioada 16 iulie-12 august 1916 (datele sunt pe stil nou), a primilor aviatori francezi. Printre aceștia se afla și locotenentul Jules de Lereinthy.

La 4 octombrie 1916, voluntarii francezi au plecat din portul Brest cu vaporul − via Murmansk − (Rusia), și au ajuns cu trenul la Iași; aviatorii și specialiștii aliaţi s-au integrat imediat în escadrilele românești, formând echipaje mixte. În scurt timp, pe măsura dotării Corpului de Aviaţie Român cu avioane achiziţionate din Franţa și din Anglia, unele escadrile vor fi comandate de ofiţeri francezi. Grupurile de aviaţie (aeronautice) au fost comandate numai de ofiţeri români.

Primele misiuni pe frontul românesc

La 12 octombrie 1916, prin Ordinul nr. 645 al Comandamentului Corpului de Aviaţie Român, locotenentul av. René Chambe prelua comanda primei escadrile de vânătoare, dotată cu șase avioane Nieuport XI Bébé, având misiunea să apere Bucureștiul de atacurile aviaţiei germane și ale zeppelinelor care decolau din nordul Bulgariei. În perioada 14 august 1916-14 ianuarie 1917 a sosit din Franţa un lot de avioane noi care au dotat unităţile românești de aviaţie: 11 bombardiere Breguet, 12 bombardiere Breguet Michelin dotate cu tunuri de bord de 37 mm; 10 Caudron G.4 bimotoare de recunoaștere îndepărtată și bombardament; 10 Nieuport tip XVII și XXI de vânătoare; 91 de aparate Farman 40, 42 și 60 de recunoaștere și bombardament ușor. Se adăugau câteva mii de bombe de avion, aparate foto, 126 de mitraliere de avion tipurile Lewis (calibru 7,7 mm) și Hotchkiss (calibru 8 mm), 3.872 de fuzee-rachete tip ,,Le Prieur”, 10 baloane captive model „Caquot”, 6.500 de proiectile de tun de 37 mm, 44 de autocamioane etc.( Ibidem, ds. 6, f. 28).

Aviatorii francezi încadraţi în Grupul 3 Escadrile au executat misiuni de luptă pe frontul de sud și în Dobrogea. Astfel, la 19 noiembrie 1916, locotenentul pilot Jules Mahieu a survolat sudul Dobrogei. În timpul misiunii a interceptat o escadrilă de avioane germane care se întorcea la bază după ce bombardase Bucureștiul și satul Letca Nouă. Aflat la altitudinea de 2.500 de metri, zburătorul aliat a atacat formaţia inamică și lupta s-a desfășurat deasupra localităţii Drama din nordul Bulgariei.

În urma schimbului de focuri, două avioane germane tip Taube au fost doborâte în flăcări de către aviatorul Jules Mahieu. (Ibidem, ds. 139, f. 36) Bucureștiul a fost bombardat la 23 noiembrie 1916, în plină zi, de avioanele germane, producându-se numeroase victime în rândul populaţiei civile. Aviatorii francezi din Escadrila de Luptă (Vânătoare) au atacat avioanele inamice; adjutantul Charles Révol-Tissot a deschis focul asupra unui avion german pe care l-a avariat grav, iar pilotul inamic s-a retras din luptă în Bulgaria, ducând după el o dâră lungă de fum. La ora 11.15, pilotul francez a interceptat un bimotor inamic de recunoaștere deasupra aerodromului de la Pipera. „Îl atac în picaj, trăgând asupra lui două rulouri (încărcătoare) și bimotorul AEG a părăsit lupta fiind vădit avariat serios de tirul meu”, nota în raportul său adjutantul Révol-Tissot.

Presiunea tot mai mare exercitată de trupele Puterilor Centrale pe frontul sudic a determinat Marele Cartier General (MCG) român să ordone, la 26 noiembrie 1916, punerea la dispoziţia Grupului de armate comandate de generalul Constantin Prezan a unei formaţii de nouă avioane, alcătuită din șase F.40 și trei Nieuport XI, unitate de aviaţie comandată de maiorul av. Gabriel Cochet. Echipajele româno-franceze urmau să execute misiuni de bombardament asupra inamicului și să contribuie la apărarea Capitalei.

La 30 noiembrie 1916, prima zi a Bătăliei pentru București, aviatorii francezi au îndeplinit numeroase misiuni. Astfel, echipajul format din sergentul pilot Du Plan și sublocotenentul observator Lapérotte a survolat între orele 14.10 și 15.30 zona Drăgănești - Asan Aga. Avionul – un F.40 − a fost puternic mitraliat de trupele terestre inamice, fiind lovit de 28 de gloanţe și schije care i-au agravat grav stabilizatorul. Din cauza ceţii, recunoașterea s-a efectuat la joasă altitudine. Spre seară, sublocotenentul observator Lapérotte a îndeplinit o altă misiune de recunoaștere, lansând un mesaj lestat unei unităţi de cavalerie română căzută în încercuire, care se afla în apropiere de satul Grădiștea. Mesajul lestat cuprindea și o hartă a frontului pe care ofiţerul francez notase sectorul cel mai puţin apărat de inamic. Cavaleriștii români au spart încercuirea, și, la rândul lor, au atacat infanteria germană, punând-o pe fugă.

Foto (sus): Căpitanul René Rougny, observator aerian în Escadrila F.7 Recunoaştere-Bombardament, Grupul 2 Aeronautic Tecuci.

Acest text este un fragment din articolul «Aviatori francezi pe cerul României (1916-1918)” apărut în Historia Special nr. 20, disponibilă în format digital, pe paydemic.com 


 Cumpără Acum