Autor 12395 vizualizări


Există tendința de a compara România modernă cu statele moderne din Occident, ceea ce poate să creioneze țara noastră destul de nefavorabil. De preferat ar fi ca România să fie comparată cu țările care o înconjoară și cu care se poate compara la acea perioadă. Realitatea de secol XIX din acest spațiu-sud est european este diferită de cea din Europa de vest, de aceea România trebuie comparată cu Bulgaria sau Serbia, de exemplu. Analizând lucrurile așa, perspectiva pe care o avem despre România acelei perioade se va schimba.

Stabilitatea politică

Elaborarea și respectarea constituției de la 1866 care nu se modifică în esență decât în 1918 oferă cadrul legal în care se putea crea o stabilitate politică. Modificările de până atunci sunt mai mult de tip electoral-este vorba despre faptul că se lărgește corpul electoral, se coboară censul, ceea ce înseamnă ca mai mulți țărani pot vota. Un alt element care da stabilitate politică este regele. Aceasta stabilitate nu o regăsim la vecinii noștri și nici în Imperiul Otoman, care e sfâșiat de revolte.

Calea ferată

România în epoca modernă nu are drumuri, dar are cai ferate. Ele sunt o prioritate a statului încă de la începutul acestei epoci și sunt construite pe principii strategice, nu economice. La sfârșitul secolului al XIX-lea statul își va pune problema să dezvolte o cale ferată din raționamente economice. Pentru aceste cai ferate secundare statul investește foarte mult. Căile ferate strategice urmăreau să lege România de Austro-Ungaria și de acolo, de germani.

Dunărea

Acest fluviu reprezintă un mijloc de comunicație. La porțile de fier se va construi un sistem care să facă Dunărea navigabilă. Fluviul este controlat de o comisie internaționala cu sediul la Sulina, pentru că era vorba de controlul gurilor Dunării, iar Sulina avea o poziție geografică bună în acest sens. La sfârșitul secolului XIX-lea România va dezvolta cel mai mare port modern la marea neagra:Constanta.

Reursele

România deținea două dintre cele mai importante resurse:Petrolul și sarea. Petrolul românesc este de buna calitate, sărac în sulf, ceea ce însemnă că cheltuielile de distilare sunt mai mici și produsele sunt calitative. România din epoca modernă nu are cărbune, pentru că minele sunt în Transilvania. La 1900 România era recunoscută ca fiind a treia deținătoare de petrol din lume. Sarea este un produs strategic pentru că este folosită ca materie primă în industria chimica a fabricării muniției de război

Forța de munca.

Cea mai mare densitate demografica din sud estul Europei, chiar și din Imperiul Otoman (în imperiu un oraș de mari dimensiuni, dar în rest nu prea mai ai). La 1900, poporul român era de 6, 5 milioane de oameni. România este o țară cu un sistem urban bine pus la punct. Celelalte țări au doar metropole.

Dinastia străină

Stabilitatea României vine din faptul că instituția monarhica va fi deținută de aceeași familie domnitoare, ceea ce nu prea se întâmplă în sud estul Europei. Serbia are două dinastii ce se luptă pentru putere permanent, iar Bulgaria la fel. În România, dinastia străină reușește să construiască o puternica legătura cu poporul român(în special Carol I).