Atentatul asupra World Trade Center din New York și evoluţia securităţii în SUA

Atentatul din 11 septembrie 2001 din New York a reprezentat o “bilă neagră” asupra securităţii din SUA şi nu numai. Acest atentat a adus multe intrebări referitoare la faptul cum ar fi trebuit să se “renască“ planurile de atac asupra noi ordini de apărare, dar în același timp a consolidat relaţiile internaţionale prin noi acte diplomatice pentru combaterea terorismului.

Metoda de cercetare abordată în lucrare este constituită dintr-o combinaţie între analiza de discurs şi analiza de conţinut a textelor selectate. Este de specificat faptul că lucrarea alege ca arie de cercetare texte şi documente oficiale ale guvernului şi ale administraţiei (Raportul Comisiei 9/11), transcrieri ale unor transmisiuni televizate din timpul evenimentelor, articole şi editorial din presa scrisă.

Varietatea acestor texte ar trebui sa ne aducă faptul că securitatea după 11 septembrie 2001 a progresat, iar teroriştii pot fi detectaţi mult mai uşor.

Atentatele de la World Trade Center au fost o serie de atacuri sinucigaşe coordonate de Al-Qaeda împotriva Statelor Unite care au avut loc la 11 septembrie 2001. În dimineaţa acelei zile, 19 terorişti Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Teroriştii au preluat controlul avioanelor, prăbuşind două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, omorând persoanele de la bord şi mulţi alţi oameni care lucrau în clădiri. Ambele clădiri s-au prăbuşit în decurs de două ore distrugând şi avariind şi alte clădiri din jur. Teroriştii au prăbuşit un al treilea avion în clădirea Pentagon din Arlington, Virginia, lânga Washinton D.C.. Al patrulea avion s-a prăbuşit pe o câmpie de lângă Shanksville în zona rurală a statului Pennsylvania, după ce unii dintre pasageri şi membrii ai echipajului au încercat să recâştige controlul avionului pe care teroriştii îl îndreptaseră spre Washinton D.C.. Nu au existat supravieţuitori ai zborurilor. În urma atacurilor au murit cu aproximaţie 3000 de oameni, inclusiv teroriştii.

Statele Unite au răspuns la aceste atacuri lansând un “Război împotriva terorismului”, invadând Afganistanul pentru a înlătura de la putere regimul dictatorial al Talibanilor, care adăposteşte terorişti Al-Qaeda. Unele burse americane de acţiuni au rămas închise în toată saptămâna atacurilor şi au anunţat pierderi enorme după redeschidere, mai ales în industriile transporturilor aeriene şi de asigurări. Distrugerea spaţiilor de birouri în valoare de miliarde de dolari a cauzat pagube serioase economiei districtului Loer Manhattan, o provovcare ce este adresată generaţiilor. Deşi trecerea timpului ar trebui sa facă uitată întâmplarea, americanii încă se gândesc şi vorbesc cum să-şi protejeze naţiunea în această nouă eră. Dezbaterea naţională continuă.

Din cauză că, în ultimile trei secole, lumea musulmană a rămas în urma Occidentului din punct de vedere politic, economic şi militar şi din cauză că puţine regimuri democratice musulmane tolerante sau laice oferă modele alternative pentru viitor, mesajul grupării Al-Qaeda, condusă de Ben Laden, găseşte urechi interesante să-l asculte. A atras sprijinul miilor de tineri musulmani nemulţumiţi şi răsună cu putere pentru un număr mult mai mare de oameni care nu-i sprijină în mod activ metodele. Resentimentul faţă de America şi Occident este profund, chiar printre liderii statelor musulmane care au un relativ succes.

Toleranţa, domnia legii, deschiderea politică şi economică, lărgirea oportunităţilor pentru femei reprezintă remedii care trebuie să vină din interiorul societăţii musulmane. Statele Unite trebuie să sprijine asemena evoluţii, dar în acelaşi timp nu pot găsi o pozitie cu care să pot negocia asupra ideilor politice.

Ceea ce este necesar este o largă strategie politico-militară care se sprijină pe trei politici pentru:atacarea teroriştilor şi organizaţiilor lor;prevenirea creşterii continue a terorismului islamist;protejarea împotriva atacurilor teroriste şi pregătirea pentru a le face faţă;

Prima fază a eforturilor după 11 septembrie a inclus pe drept acţiunea militară pentru a-i răsturna pe talibani şi a urmări organizaţia Al-Qaeda. Succesul pe termen lung solicită însă utlizarea tuturor elementelor puterii naţionale:diplomaţie, servicii informative, acţiunile sub acoperire, aplicarea legii, politică economică, ajutor străin, diplomaţia publică şi apărarea patriei. Dacă se preferă o acţiune şi se neglijează altele, rămân vulnerabili şi subnimă efortul naţional. Cu siguranţă strategia trebuie să includă şi operaţiuni defensive pentru contracararrea teroriştilor. Aceştia nu trebuie să mai găsească azil politic, iar strategia americană trebuie să fie o strategie de coaliţie.

Guvernul SUA, împreună cu alte guverne din lume, prin muncă informativă, prin aplicarea legii pe canalele militare, financiare şi diplomatice desfăşoară o activitate de identificare, de distrugere, capturare sau ucidere a teroriştilor. Acest lucru se întâmplă dinainte de 11 septembrie şi continuă după tragedie mult mai intens.

Atacul din 11 septembrie a fost o operaţiune internaţională complexă, produsul unor ani de de planificare. Guvernul SUA trebuie să construiască structuri capabile să prevină realizarea unui atentat la scara celui din 11 septembrie, aceste structuri putând face faţă unor atacuri de mai mici deminsiuni, dar suficient de devastatoare.

Guvernul SUA trebuie să identifice şi să dea prioritate sanctuarelor teroriste existente sau potenţiale. Pentru fiecare dintre ele trebuie să aibă o strategie realistă pentru a ţine posibilii terorişti în tensiune şi pe fugă făcând uz de elementele puterii naţionale. Trebuie să se extindă, să asculte şi să conlucreze cu alte ţări care pot fi utile.

Statele Unite sunt puternic angajate în lumea musulmană. Guvernul SUA trebuie să definească mesajul şi scopul lui. Trebuie să dea lumii un exemplu de conducere morală, să fie hotărâţi să trateze oamenii cu umanism şi să nu se abată de la lege fiind atenţi cu vecinii. Acolo unde guvernele musulmane nu respectă aceste principii, SUA trebuie să prezinte un viitor mai bun. La fel cum au făcut în timpul Războiului Rece, trebuie să apere cu putere idealurile în străinătate. Statele Unite au apărat şi apără în continuare musulmanii împotriva tiranilor şi criminalilor din Somalia, Bosnia, Kosovo, Afganistan şi Irak.

SUA şi prietenii săi pot accentua şansele economice şi de instruire. Naţiunile Unite au pus semnul egal între alfabatizare şi libertate.

Comunitatea internaţională se îndreaptă către stabilirea unui scop concret-să înjumătăţească rata analfabetismului din regiunea Orientului Mijlociu;
Este nevoie de mai multă educaţie profesională în domeniul comerţului şi al afacerilor;

Guvernul SUA a anunţat ca scop realizarea unei Zone Economice a Liberului Schimb în Orientul Mijlociu. Statele Unite trebuie să caute şi alte naţiuni pentru elaborarea unei strategii cuprinzătoare de coaliţie împotriva terorismului islamist. Din articolul 3 al Convenţiei de la Geneva ar putea apărea noi principii cu privire la legile conflictelor armate. Acest articol a fost formulat special pentru acele cazuri în care legile normale de război nu se aplică. Standardele sale minime sunt în general acceptate în întreaga lume ca legi internaţionale uzuale.

Strategii ce au fost implementate dupa atacul terorist din 11 septembrie 2001:întărirea eforturilor antiproliferare;extinderea iniţiativei de proliferare a securităţii;sprijin pentru Programul comun de reducere a ameninţării;vizarea banilor folosiţi în acţiuni teroriste

Unificarea eforturilor comunităţii serviciilor secrete. Americanii sunt mai bine protejaţi împotriva atacurilor teroriste. Unele schimbări se datorează acţiunilor guvernului, precun noile măsuri luate pentru protejarea aeronavelor. La acest lucru au contribuit şi imensele sume de bani cheltuite. Cu toate acestea, preşedintele şi alte persoane oficiale ştiu că deşi americanii sunt mai bine apăraţi, ei nu sunt în siguranţă perfectă, doar îngreunează şi împiedică atacurile, făcând posibilă capturarea teroriştilor.

Supravegherea călătoriilor este o armă împotriva terorismului cel puţin la fel de puternică ca depistarea banilor săi. Statele Unite combină informaţiile, operaţiunile specifice şi aplicarea legii în legătură cu turismul terorist într-o strategie de interceptare a teroriştilor, de depistare a celor care facilitează astfel de călătorii şi de limitare a posibilităţilor lor de deplasare. Guvernul federal a impus standarde pentru emiterea certificatelor de naştere şi a altor surse de identificare, cum ar fi permisul de conducere. Frauda documentelor nu mai ţine doar de furturi. La numeroasele puncte de acces în unităţi vulnerabile, documentele de identificare asigură că oamenii sunt cine pretind că sunt şi atfel se poate controla dacă sunt terorişti.

Statele Unite posedă resurse şi oameni. Guvernul a combinat cu mai multă eficienţă, ajungând la o unitate a eforturilor, astfel sunt cinci mari scopuri:unificarea informaţiilor strategice şi a planificării operaţionale împotriva teroriştilor islamişti de-a lungul diviziunii extern-intern cu un Centru Naţional Antiterorist;unificarea serviciilor secrete sub un nou director de informaţii naţionale;unificarea numeroşilor participanţi la lupta antiteroristă şi a cunoaşterii lor într-un sistem bazat pe o reţea de difuzare a informaţiilor care să depăşească graniţele guvernamentale tradiţionale;unificarea şi întărirea supravegherii Congresului pentru a îmbunătăţii calitatea şi responsabilitatea;întărirea FBI şi a aparătorilor patriei;

Regulamentele privind informaţiile sunt prevăzute ca stimulente pentru împărtăşirea lor, în scopul restabilirii echilibrului între securitate şi cunoştinţele împărtăşite. Congresul a creat un singur punct principal de supraveghere şi revizuire a securităţii interne. Întrucât un nou atac catastrofal ar produce fără prea multe semnale de alarmă, au fost micşorate întreruperea procesului de creere a politicii de securitate în timpul schimbării administraţiei, accelerându-se procesul numirilor pe funcţii în domeniul securităţii naţionale.

La nivelul FBI s-a stabilit o forţă naţională specializată şi integrată formată din agenţi, lingvişti şi specialişti în supraveghere rece sunt in permanență antrenaţi, recompensaţi şi păstraţi pentru a asigura dezvoltarea unei culturi instituţionale împregnate cu o mare experienţă în informaţii şi securitate naţională.

După 11 septembrie 2001, lumea a văzut cum americanii au renăscut din cenuşa propriului vis. Au văzut că si-au şters lacrimile cu demnitate şi au mers mai departe. Din punct de vedere al securităţii, SUA şi-a impus supremaţie ridicată poate chiar şi din scrumul turnurilor gemene.

După treisprezece ani de la atentate, principalul terorist a fost prins, tocmai de aceea SUA a emis o avertizare pentru forţele lor de ordine apreciind că moartea lui Osama ben Laden riscă să ivească noi măsuri drastice pe teritoriul american şi cel internațional.

Dacă în trecut, strategia SUA prevedea susţinerea şi câştigarea a două conflicte militare majore pe plan regional în acelaşi timp, în prezent, SUA au capacitatea de a câştiga un conflict şi de a-l ține sub control pe celălalt. Forţa armată a Statelor Unite constă atât în mărimea efectivelor militare cât şi în tehnologia de ultimă generaţie şi profesionalismul efectivelor militare. Prin puterea sa, SUA reuşeşte să influenţeze conflictele actuale, atât prin statele aliate, cât si prin organizaţiile internaționale de securitate aflate în sfera sa de influenţă.

Terorismul internaţional va continua şi în anii ce vin să reprezinte o ameninţare de securitate importantă. Metodele sale de acţiune nu vor cunoaşte schimbări importante. ţintele vor continua să rămână locurile aglomerate-piețe, gări, stații de metrou, avioane, locuri cu simbol pentru țara respectivă.

După 11 septembrie 2001, în Statele Unite a primat simțul securității și eficientizarea politicilor de securitate. S-au multiplicat efectivele militare, s-au alocat mai mulți bani strategiilor de apărare, aparatelor de ultimă generație pentru detectarea armelor, s-au impus pe plan internațional, au încheiat noi alianțe și deși terorismul internațional nu a fost oprit, americanii se pot simți mai în siguranță deoarece statul își face datoria de a-i apăra.

Bibliografie:

Ø Literatura de specialitate:

· ANTIPA, Maricel, Triumviratul dezastrului global, Editura Monitorul Oficial, București, 2010

· ANDREESCU, Anghel, RADU, Nicolae, Contraterorism şi securitate internatională, Editura Top Form, Bucureşti, 2008

· ANDREESCU, Anghel, Organizaţiile teroriste, Editura Artprint, Bucureşti, 2007

· AUST, Ştefan, SCHNIBBEN, Cordt, 11 Septembrie 2001, Editura Runa, 2001

· CHIESA, Giulietto, Zero-de ce versiunea oficială despre atacul din 11 septembrie este un fals, Editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2010

· DELCEA, Cristian, The 9/11 Media event as a change of attitude, Editura Printhouse ASCT, Cluj-Napoca, 2008

· FILIP, Teodor, Teroriştii printre noi, Editura Miracol, Bucureşti, 2003

· The 9/11 Commission Report

Ø Site-uri Internet:

· http://www.nytimes.com/