Apostolii lui Stalin. Enigmaticul spion Emil Bodnăraş, dezertorul care a îndobitocit Armata Română
Ofiţerul Emil Bodnăraş a dezertat din Armata Regală în 1932. A renunţat la onoare şi a fugit în URSS. A jurat credinţă Moscovei, iar jurământul i-a fost răsplătit, căci a fost ales să aibă cea mai mare putere între militarii români. Urmarea:în 1955, mai bine de jumătate dintre ofiţeri nu aveau mai mult de patru clase. Acesta este Emil Bodnăraş.
„Nu mai cerşesc la nimeni, nu mă mai umilesc în faţa prostiei şi a răutăţii, nu mai am nevoie de părinteasca bunăvoinţă a acelor care până ieri purtau pe umăr un galon mai mult ca mine, datorită inconştienţei stăpânilor şi prin bunăvoinţa plătită a unui croitor. Vorbesc în enigme. Descifraţi-le şi dvs. cum vă veţi pricepe mai bine. Eu astăzi am descifrat mai multe enigme. Peste câteva ceasuri – e ora 21 şi 6 minute – vine clipa de descătuşare.“ Scrisoare pentru medicul şi prietenul Ioan Ştefanovici, publicată de istoricul Florin Şperlea în revista „Historia“. Autorul:Emil Bodnăraş, locotenent în Armata Regală. Data:15 februarie 1932.
Enigmatica descătuşare a lui Bodnăraş înseamnă, de fapt, dezertarea în URSS, ţara despre credea că-i promite visul prometeic al intrării în imperiul libertăţii. Emil Bodnăraş fuge din Armata Regală într-un stat cu care România încă nu avea relaţii diplomatice, după ce semnase, în urmă cu doar patru ani, pactul de renunţare la război. Fuge către URSS şi lasă în urmă mai multe mistere decât în scrisoarea de rămas-bun:cum poate accepta un ofiţer să renunţe la onoare?, de ce URSS?, de ce se întoarce în România?, cum devine comunist?, e racolat de serviciile secrete sovietice?, e trimis de serviciile secrete române?
Emil Bodnăraş e una dintre cele mai enigmatice figuri pe care le-a dat comunismul românesc:reuşeşte să fie mereu actor principal în cele mai importante momente ale Partidului şi are parte de încrederea tuturor comuniştilor. Participă la înlăturarea secretarului general al Partidului, Ştefan Foriş. Peste câteva luni, în funcţie e aşezat Gheorghe Gheorghiu-Dej. Bodnăraş aprobă decizia de executare a lui Lucreţiu Pătrăşcanu, figură proeminentă în partid. E implicat în înlăturarea şi arestarea mareşalului Antonescu în august 1944, dar urmăreşte cu atenţie şi abdicarea regelui Mihai la 30 decembrie 1947, pregătit să intervină cu efectivele forţelor armate pe care le conducea, în caz de nemulţumiri politice şi sociale. Tot Emil Bodnăraş reorganizează serviciile de spionaj din România şi tot el e artizanul sovietizării armatei române.
Acest articol este un ciot. Următorul episod al serialului „Apostolii lui Stalin“, articol ce prezintă biografia lui Emil Bodnăraş, dar şi tuşe despre tovarăşi precum Leontin Sălăjan sau Ion Eremia, poate fi citit în ediţia „Weekend Adevărul“ din 26-28 septembrie. Textul este publicat exclusiv în ediţia tipărită.
