Apogeul Marii Crize: valul de sinucideri în rândul industriașilor

În anul 1932 a fost atins apogeul Marii Crize, începută după prăbușirea bursei din America, în Marțea Neagră (29 octombrie 1929). În primăvara acelui an, cinci industriași a căror bogăție și influență le adusese supranumele de „regi” și-au pus singuri capăt zilelor. Cei mai mulți au recurs la acest gest disperat din cauza problemelor financiare.

Magnatul suedez Ivar Kreuger (foto sus) era poreclit „regele chibriturilor”, pentru că a ajuns să deţină monopolul fabricării chibriturilor, printr-o politică financiară agresivă, într-o serie întreagă de ţări din Europa şi America Latină, printre care şi România. Ajuns în pragul falimentului, Kreuger s-a sinucis pe 12 martie, în apartamentul său din Paris, trăgându-și un glonț în inimă. Moartea lui a antrenat sinuciderea a șapte dintre acționarii la firmele sale și a câtorva zeci de salariați deveniți șomeri.

După sinuciderea industriașului suedez, au apărut numeroase acuzații cu privire la metodele folosite de Kreuger pentru ridicarea imperiului său economic, în anii '20. El a fost acuzat că a falsificat registre contabile și numeroase documente pentru a ascunde deturnări de fonduri la o scară uriașă în Europa și America. 

Pe 14 martie 1932, George Eastman își trăgea un glonț de Browning în tâmplă. Supranumit „regele filmului”, Eastman era directorul Kodak &Co. Lui i se datorează inventarea suportului fotosensibil flexibil, pelicula de nitroceluloză, în anul 1884. Această invenție a făcut posibilă realizarea unor aparate de fotografiat mai mici, portabile. În 1888, Eastman a brevetat „roll film-ul”, cel mai popular material fotografic timp de mai bine de un secol. 

Sinuciderea lui Eastman (foto sus), în fatidicul an 1932, nu a fost legată de problemele financiare. În ultimii doi ani din viață, industriașul american a suferit de o boală a coloanei vertebrale care îi provoca dureri mari. El avea dificultăți în a sta în picioare și mergea cu greu. Eastman suferea și de depresie, pe lângă durerile provocate de boală, el fiind chinuit și de amintirea mamei sale, care și-a petrecut ultimii doi ani din viață într-un scaun cu rotile, probabil din cauza unei probleme similare la coloana vertebrală. 

În biletul de adio, Eastman a scris doar atât: „Prietenilor mei, munca mea este terminată - De ce să aștept? GE”.

Paul Kunhrich, „regele aparatelor de ras” s-a sinucidea la Sheffield cu pușca de vânătoare. Donald Mitchell Ryerson, „regele oțelului” din Chicago, a fost găsit mort pe 8 mai 1932, pe malul lacului Michigan, în apropierea vilei sale din orașul Lake Forest, statul Illinois. El era președintele Consiliului de administrație al companiei familiei sale, Joseph T. Ryerson Son, Inc. Ziarul New York Times scria, a doua zi, că Ryerson s-a împușcat în inimă. 

Pe 27 mai 1932, Edward Foster Swift (foto sus), „regele conservelor” din America, își curma zilele, aruncându-se pe fereastra apartamentului său din Chicago, după ce aflase din ziar de scăderea dramatică a cursului acțiunilor companiei sale, Swift & Co.