Autor 35270 vizualizări


Artiştii sunt consideraţi printre cei mai spirituali oameni. Au rămas celebre replicile savuroase ale lui Tănase, Caragiale sau Chaplin. Vă propunem o selecţie de anecdote ale unor actori, compozitori şi scriitori celebri:

1.    Charlie Chaplin era recunoscut pentru faptul că nu-i plăcea să fie în centrul atenţiei la activităţi mondene. Fiind invitat la un dineu, gazda a încercat să-i intre sub piele, sperând, astfel, să-şi amuze oaspeţii.-Domnule Charles, după experienţa dumneavoastră de viaţă, ce părere aveţi, care sunt femeile cele mai fidele:cele blonde, cele roşcate sau cele brunete? Fără să clipească, Chaplin, raspunde sec:“Cele cărunte!”.

2.    Un tânăr actor lipsit de talent ii cere dramaturgului Bernard Shaw să-i dea recomandare pentru un teatru. Acesta a scris următorul bilet: „Vi-l recomand pe actorul X. Joacă Hamlet, Caesar, fotbal şi biliard. Cel mai bine joacă biliard”.

3.    Horaţiu Mălăele (actor, regizor, caricaturist şi scriitor român) nu a fost recunsocut de un "admirator". Se spune că artistul ar fi ajuns în ultimul moment la premiera piesei de teatru Sinucigasul, unde avea rol principal. Când a ajuns în faţa teatrului “Nottara” a constatat că îi va fi foarte greu să mai intre pentru că uşa era blocată de zeci de persoane care asteptau deschiderea. A încercat să-şi facă loc firesc, fără să capteze atenţia, dar în îmbulzeală l-a călcat pe un spectator pe picior din greşeală. Acesta a răbufnit imediat:-De ce nu te uiţi dom'le pe unde mergi? Suntem în faţa unui teatru, comportă-te civilizat! Replica actorului a stârnit aplauzele celor care l-au recunoscut:“Din acelaşi motiv pentru care tu nu mergi pe unde te uiţi!”.

4. Dramaturgul şi superba doamnă "inocentă". Aflându-se într-oi zi la teatru, lui George Bernard Shaw îi atrage privirea o doamnă superbă, aflată în public. -Frumuseţea dumneavoastră, doamnă, mă copleşeşte! -Nu vă cunosc domnule! îi spune duduia înţepată. -Ah, mă scuzaţi, v-am confundat cu alta!

4.    Nişte admiratori l-au invitat pe celebrul actor Peter Ustinov la o cină cu pretenţii. Gazdele au profitat de ocazie pentru a-şi promova fiica şi au insistat să cânte mai multe arii din opere. Cerându-i părerea, actorul a spus:-Am un prieten la Paris care, dacă ar auzi-o, ar da un milion de dolari...-O, nu, nici chiar aşa, ne simţim flataţi!, au spus părinţii tinerei netalentate -... pentru că, a explicat Ustinov, e surd din naştere.

5.    Cum a scăpat Caragiale de sponsorizarea pentru amenajarea unui cimitir. Ion luca Caragiale deţinea o casă de vacanţă la ţară unde se retrăgea când dorea să scrie în linişte. Primarul comunei, de câte ori afla că scriitorul s-a întors, îl asalta cu zeci de invitaţii la evenimente locale sau îi cerea bani pentru comunitate. Cum lui Caragiale nu-i plăcea să fie distras din actul creaţiei, reuşea să-l şocheze mereu cu răspunsurile sale spontane. Într-o zi primarul îi bate in poartă cu rugămintea de a contribui financiar la construirea unui gard în jurul cimitirului comunal. Răspunsul lui Caragiale l-a dezarmat: -Nu vă dau bani pentru asta. Cei care sunt afară nu se grăbesc să intre, iar cei aflaţi acolo, n-au cum sa mai iasă. Prin urmare, n-aveţi nevoie de gard...

6. Într-o notă anonimă din arhivele Securităţii, un informator zelos dezvăluia în 1982 că, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, Bibanu (Dem Rădulescu) şi Gheorghe Dinică vorbesc vulgar, denaturând textul piesei “Ploşnita”. Turnătorul a observat că cei doi mari actori luau în râs orânduirea socialistă şi a consemnat în nota informativă: “Piesa Ploşniţa conţine replici sau cuvinte ce contravin sensurilor piesei scrise de autor, ce frizează vulgarul, având chiar gesturi obscene, unele din ele adăugate pe parcursul repetiţiilor, peste textul adaptat şi aprobat. Excelează sub acest aspect actorii Dem Radulescu si Gheorghe Dinică”.

7. Eternul Tănase şi măgarul. „Ştii că te-am căutat ieri?“, îl întreba un prieten pe marele umorist Constantin Tănase, căruia îi desenase cu creta un măgar pe poartă. „Da, când am venit acasă ţi-am găsit cartea de vizită!“.

8. Pagannini şi birjarul şiret - Cât mă costă? întrebă compozitorul Niccolo Paganini pe vizitiul care-l dusese până la concertul din seara respectivă.

- Douăzeci de franci!

- Cum, s-au scumpit trăsurile?

-Nu, dar când câştigaţi 4.000 de franci cântând numai pe o singură coardă, puteţi plăti şi 20 de franci unui birjar prompt.

- Uite ce-i! Ia deocamdată doi franci şi ceilalţi îi vei primi când vei reuşi să mă duci pe o singură roată, îl atenţionă celebrul violonist.


Citeste mai mult: adev.ro/o7pkhy