Autor 11081 vizualizări


Cel de-al XIV-lea Congres al PCR își va deschide lucrările pe 20 noiembrie 1989, în prezența a 3.308 delegați. Timp de șase ore, Nicolae Ceaușescu a prezentat Raportul în fața Congresului.

În cincinalul 1991-1995 se vor asigura dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei naționale, eliminarea unor contradicții care au apărut în dezvoltarea diferitelor ramuri și lichidarea unor rămâneri în urmă, asigurând o asemenea creștere a economiei naționale care să satisfacă în condiții tot mai bune necesitățile economico- sociale de bună aprovizionare și de export, cerința fundamentală a înaintării ferme a României spre noi culmi de progres și civilizație”, va declara secretarul general al PCR.

În discursul său, Nicolae Ceaușescu va promite că, în cincinalul următor, producția-marfă industrială va crește cu 30-50%, însă este necesar să se considere aceste procente ca fiind minime și că trebuie să se acționeze pentru o creștere mai accentuată.

Având în vedere rezervele existente, până în 1995, producția de lignit și cărbune trebuie să ajungă la circa 80 de milioane de tone, iar cea de huilă cocsificabilă la peste 20 de milioane de tone, asigurându- se cel puțin 90% din necesarul de cărbune cocsificabil. Va trebui să crească producția de metale neferoase, care trebuie să asigure în întregime necesarul economiei naționale”, va promite ultimul lider al PCR.

Totodată, Nicolae Ceaușescu va promite realizarea unui program de irigații și amenajări funciare, astfel încât, până în 1995, vor fi irigate cel puțin 6 milioane de hectare, iar până în 2000 să se ajungă la un total de 7-7,5 milioane de hectare teren agricol, din care cel puțin 5,5 milioane hectare teren arabil. Secretarul general al PCR va menționa faptul că dorea să se ajungă la o recoltă de cel puțin 50 de milioane de tone de cereale pe an în 1995, precum și la creșterea efectivelor de bovine la cel puțin 11 milioane (5 milioane de vaci cu lapte și cel puțin 30-35 de milioane de oi-mame).

În următorul deceniu, se vor realiza investiții de 3.200-3.500 miliarde de lei, din care 1.600-1.700 miliarde de lei în cincinalul al IX-lea. Pe această bază se vor crea condițiile ca, în 1995, toate județele să realizeze un volum de activitate economică pe locuitor de cel puțin 100 mii lei, iar în peste 20 de județe să se depășească 150 mii lei”, promitea Nicolae Ceaușescu.

Se prevedea o Românie cu peste 8 milioane de salariați, un Produs Social de peste 3,2 miliarde lei în 1995, un Venit Național de peste 1,4 miliarde lei și un Produs Național Brut (PNB) de aproape 1,7 miliarde lei. Totodată, urmau să fie construite un număr de 700.000 de apartamente.

Congresul al XIV-lea al PCR avea să se desfăşoare, după cum va observa jurnalistul Agenției TASS, într-o atmosferă sufocantă, plină de minciună și de scandări ale unor „aplaudaci profesioniști”. Rememorând acele clipe, Nikolai Morozov scrie:

„Această scandare neîntreruptă a unor lozinci ritmate, precum și săritul continuu în picioare îi făcea pe corespondenții occidentali să se uite buimăciți în toate părțile. În mod deosebit, atenția lor era atrasă de Nicu Ceaușescu, care stătea tolănit în scaun și aplauda cu vădită neglijență”.

Conducătorul delegației sovietice la lucrările Congresului al XIV-lea al PCR, Vitali I. Vorotnikov, membru al Biroului Politic al CC al PCUS, vicepreședinte al Sovietului Suprem al URSS și președinte al Consiliului de Miniștri al RSFS Ruse, va raporta cu referire la discursul președintelui Nicolae Ceaușescu următoarele:

„N. Ceaușescu a criticat țările socialiste pentru, chipurile, abaterea lor de la principiile socialiste, a chemat la întărirea unității și coeziunii. A vorbit în termeni duri despre caracterul inadmisibil al unificării Germaniei. La URSS și colaborarea noastră s-a referit în treacăt”.

În urma dialogului cu Nicolae Ceaușescu, Vitali I. Vorotnikov va menționa:

„Acesta [Nicolae Ceaușescu – n.n.] este bine informat de modul în care se desfășoară lucrurile și le percepe negativ. A criticat poziția noastră referitoare la diferite forme de proprietate... S-a referit la situația din diferite țări, amenințările la adresa socialismului, la credulitatea nejustificată a liderilor socialiști”.

Radio Budapesta va transmite în buletinul de știri din 21 noiembrie 1989:

„La Congresul din România care a început astăzi [în fapt, ieri – n.n.], delegații însuflețiți au întrerupt de mai mult de 100 de ori cuvântarea de succes a lui Nicolae Ceaușescu, în care acesta a promis o aprovizionare mai bună. Congresul PCR se desfășoară în spatele ușilor închise (…). În informațiile de până acum, presa sovietică s-a abținut de la comentarii ironice ori cu două înțelesuri când a fost vorba despre Congresul PCR.

Numai comentatorul telejurnalului și-a permis să împartă Europa de Est în țări unde sunt schimbări și țări unde nu sunt. Însă comentatorul l-a numit pe Ceaușescu «Tovarăș» și a citat, fără comentarii, din acea statistică de succese care s-a citit la Congres. Numai aplauzele ritmice ale miilor de delegați participanți la Congres puteau aminti telespectatorilor sovietici de perioada asemănătoare din istoria lor, perioadă care le-a adus atâta rău”.

În cursul dimineții de 24 noiembrie 1989, Radio Novi-Sad va transmite:

„După încheierea lucrărilor Congresului al XIV-lea al PCR, s-a făcut o horă în Piața Palatului Republicii, la care au luat parte mii de bucureșteni. Neobișnuiți cu atmosfera unor manifestări omagiale, mai mulți ziariști străini s-au ales cu câțiva pumni în figură. Se pare că printre cei loviți a fost și operatorul de la radio-televiziunea din Novi-Sad”.

Pe 24 noiembrie 1989, la ora 17:00, Radio Europa Liberă avea să transmită faptul că dramaturgul Eugen Ionescu adresase cu o seară înainte un apel oamenilor politici din Est și din Vest, cărora le cerea să facă eforturi pentru înlăturarea de la putere a președintelui Nicolae Ceaușescu.

Vorbind aseară la televiziunea franceză, el a declarat că a sosit timpul ca reprezentanții politici devotați principiului democrației și personalitățile reformatoare din Răsărit să facă uz de influența și de puterea de care dispun pentru a ajuta România să se elibereze de sub actuala dictatură”, transmitea crainicul de la Radio Europa Liberă.

Timpul nu mai avea răbdare, iar vocea poporului român se va auzi foarte curând, în acel Decembrie de neuitat al Anului 1989.

Acest text este un fragment din articolul „Noiembrie 1989. Ultimul Congres, ultimele visuri”, publicat în numărul 214 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de difuzare a presei, în perioada 15 noiembrie – 14 decembrie 2019, și în format digital pe paydemic.com.

 Cumpără Acum


 Cumpără Acum
""