Adevărul dureros al Revoluţiei: sute de morţi din prostie

Autor 23956 vizualizări


23 decembrie 1989 a fost cea mai sângeroasă zi din istoria recentă a României. Pe tot cuprinsul ţării au murit, în 24 de ore, 428 de persoane. Vă prezentăm astăzi, la 25 de ani de la acea zi neagră, câteva moduri în care s-a murit la Revoluţie. Vom găsi, astfel, o fărâmă din răspunsul la întrebarea care macină România la fiecare final de an:„Cine a tras în noi?“

În rândurile de mai jos sunt prezentate situaţii a căror singură conexiune cu Revoluţia este frenezia din acele zile. Altfel, n-au nimic revoluţionar în ele:un frate care-şi împuşcă sora din joacă. Un şofer beat care intră cu maşina de lapte într-un grup de oameni. Un militar care-şi împuşcă un camarad, totul în timpul unui dans de bucurie pe muzică de acordeon. Sunt şi acestea morţi ale Revoluţiei. Oboseala, alcoolul şi inconştienţa oamenilor au umplut cimitirele ţării cu „eroi martiri“. Sunt martirii unor nefericite accidente, dar nicidecum eroii eliberării de sub comunism.

„Institutul Revoluţiei din Decembrie 1989“ a publicat o amplă statistică cu privire la victimele Revoluţiei. Cifrele sunt seci şi dureroase:

  • Oameni ucişi din cauza unor erori de interpretare – 106.
  • Frica, oboseala şi stresul:factorii ce au influenţat decizia unor militari. Au murit din aceste cauze 72 de persoane.
  • Accidente:statisticile indică în acest sens 158 de morţi şi 801 răniţi.

Câteva poveşti din timpul Revoluţiei sunt cutremurătoare prin absurdul lor. Au fost investigate de ziariştii „Adevărul“ şi fac parte din volumul „Teroriştii printre noi“, lansat în urmă cu trei ani. Le expunem succint în cele ce urmează.

BRĂILA:DANSUL MORTAL

La Brăila au murit 42 de persoane în timpul Revoluţiei. A fost unul dintre oraşele cel mai grav lovite de isterie. Soldatul Constantin Munteanu a murit în seara de 27 decembrie 1989. Decesul lui pare desprins dintr-un film de Emir Kusturica. Munteanu făcea parte din Unitatea Militară 01481. Se afla în cazarmă în seara cu pricina şi asculta muzica pornită din acordeonul unui camarad. În încăpere a intrat şi soldatul Ionel Bocăneţ, care, auzind muzica, a început să danseze. Bocăneţ dansa cu mitraliera în mână. Şi cum sălta din armă şi pocnea din degete, a tras un foc din greşeală. L-a nimerit pe Constantin Munteanu, care a decedat în drum spre spital.

Duţu Ivanciu, pensionar, a fost împuşcat pe stradă de un militar de la UM 01294. Ivanciu a încercat de mai multe ori să-şi aprindă o ţigară. Chibriturile fiind proaste, el a scăpărat de mai multe ori. Pentru că afară era întuneric, militarul a crezut că e foc la gura ţevii.

Bizar a murit şi civilul Scarlat Gîrbă. În ziua de 24 decembrie, el a condus o grupă de militari pe terasa blocului în care locuia, pentru a verifica dacă e vreun terorist pe acoperiş. După control, omul a rămas ultimul, pentru că ştia cum se închide trapa de la ieşirea pe bloc. În timp ce închidea trapa, militarii l-au împuşcat, fiindcă au uitat că luaseră şi un civil cu ei. Au crezut că e teroristul pe care-l căutau.

La 26 decembrie 1989, Ion Frătescu, luptător în Gărzile Patriotice, l-a zărit pe Cristache Roadevin şi l-a confundat cu un lucrător de la Securitate. L-a somat cu arma la ochi, iar Roadevin s-a predat, chiar dacă era nevinovat. Pe când îl conducea la Inspectoratul Ministerului de Interne, cu arma în coaste, Ion Frătescu, care se afla în stare de ebrietate, s-a împiedicat pe scări, a căzut, iar arma s-a descărcat în Roadevin. Omul a murit pe loc.

Ultimul mort al Revoluţiei brăilene reprezintă, poate, cea mai absurdă moarte de la Revoluţie. Pe 30 decembrie 1989, Angela Şoiman (18 ani) şi fratele ei, Victor Şoiman, au mers să caşte gura la ce mai era prin centrul oraşului. Au ajuns până în biroul fostei primăriţe, Ioana Manolescu. Febra revoluţionară încă nu trecuse, iar tinerii urmau să petreacă noaptea de veghe în biroul primăriţei. Într-un moment de neglijenţă, locotenentul Vasile Tomuţă, din dispozitivul de apărare, şi-a lăsat pistolul pe birou, încărcat şi neasigurat. Victor Şoiman a luat pistolul şi a făcut o glumă:în timp ce sora lui se întorcea de la WC, a îndreptat arma către capul fetei, ca s-o sperie. A apăsat pe trăgaci. Arma fiind încărcată, şi-a împuşcat sora în cap. Fata a murit pe loc.

CONSTANŢA:REMUŞCĂRI

3 ianuarie 1990. Revoluţia se stinsese, dar armele rămăseseră încărcate. La Compania de Protecţia Antichimică din cadrul Diviziei 9 Mecanizate, ca urmare a consumului excesiv de alcool s-a iscat o altercaţie între locotenentul Ioan Pop şi soldatul Mircea Salomie. Locotenentul şi-a scos pistolul din toc, l-a îndreptat către soldat şi a apăsat pe trăgaci. Ca într-o veritabilă scenă shakespeariană, fără să ştie că soldatul căzut la pământ fusese doar rănit şi leşinase de frică, locotenentul Pop s-a sinucis, trăgându-şi un glonţ în cap.

Tot în Constanţa, cu o noapte înainte, trei militari în termen au părăsit postul la care fuseseră detaşaţi şi s-au instalat într-o încăpere de la subsolul Centrului de Energie Termică. Jucându-se cu arma, soldatul Ionel Gaiţă îl împuşcă mortal pe soldatul Marian Chiosa, după care încearcă să se sinucidă, trăgându-şi şase cartuşe în abdomen. Cu toate acestea, Gaiţă avea să supravieţuiască miraculos, fiind externat din Spitalul Militar Constanţa câteva luni mai târziu. Ulterior a fost condamnat la trei ani de închisoare.

IAŞI:HALUCINAŢII

Două persoane au murit la Iaşi în timpul Revoluţiei. Unul dintre cazuri este stupefiant:Civilul Badea Romeo a fost ucis de către căpitanul Giurcă Gheorghe. Cei doi se deplasau în aceeaşi maşină. Pe fondul suprasolicitării şi din cauza lipsei de somn, ofiterul a făcut o reacţie psihotică şi, în împrejurările în care distorsiona vizibil realitatea, a descărcat pistolul mitraliera în corpul lui Badea Romeo. Conform Parchetului Militar, Giurcă Gheorghe a deschis focul pentru că a considerat în acele clipe că Badea Romeo intenţiona să-l strângă de gât.

PIATRA NEAMŢ:CRIMA DIN TAXI

O poveste aproape identică s-a petrecut la Piatra Neamţ. Căpitanul Mircea Irimia, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, s-a urcat într-un taxi particular condus de civilul Mihai Apopei. Pe drum, între ofiţer şi civil a intervenit o altercaţie, iar ofiţerul a scos pistolul din geantă. Pe fondul acestei altercaţii s-a declanşat o împuşcătură iar glonţul l-a lovit în cap, mortal, pe cel de la volan.

Revoluţia tuturor posibilităţilor

Raportul Parchetelor Militare arată că au fost investigate sute de cazuri ciudate din decembrie 1989. Iată câteva:

  • La Buzău, în plină Revoluţie, patru militari s-au automutilat călcând pe minele pe care chiar ei le plantaseră împotriva teroriştilor, cu o zi înainte.
  • La Bucureşti, Hrib Teodor Dan a fost arestat în urma unui denunţ făcut de concubina sa, pe care o părăsise. Pentru a se răzbuna, femeia a spus că Hrib ar fi tras în populaţie.
  • Sile Găuţă, surdo-mut care, scoţând sunete nearticulate, a fost considerat cetăţean străin şi a fost reţinut ca suspect de terorism.
  • Carmen Chitioacă, bolnavă psihic, prezentată de televiziunea cehoslovacă drept teroristă. Ea susţinea că a văzut-o pe celebra atletă Maricica Puică deghizată în bărbat şi susţinea că are cunoştinţă despre mai multe depozite cu dinamită şi grenade.
  • Un militar din Bucureşti a fost arestat pentru că avea în portofel poza unui celebru karateka.
     

GALAŢI:ACCIDENTE

Una dintre puţinele victime ale Revoluţiei din Galaţi a fost Dumitru Budescu, un ţăran călcat de tanc pe 24 decembrie 1989. A strigat şi el „Armata e cu noi!“, dar Armata n-a fost atentă şi l-a strivit pe şoseaua dintre Galaţi şi Brăila. Raportul întocmit de armată a arătat că victima se afla în stare de ebrietate. Tot la Galaţi, un ofiţer a fost omorât de santinelă. Ofiţerul plecase din cazarmă, în timpul Revoluţiei, sa-şi vadă nevasta. La întoarcere, în loc să spună parola l-a înjurat pe soldatul aflat de pază.

BRAŞOV:GÂLCEAVA

Pe fondul consumului de alcool s-a petrecut un incident tragic în comuna Sânpetru, judeţul Braşov. Pe 23 decembrie 1989, şeful postului de Miliţie (devenit, cu o zi în urmă, de Poliţie) şi preotul din comună, amândoi aflaţi într-o stare avansată de ebrietate, s-au angajat într-un conflict spontan care a escaladat în violenţă. De la un punct, subofiţerul Dumitru Dima n-a mai răbdat invectivele pe care faţa bisericească i le adresa şi a executat foc cu arma din dotare asupra preotului Andriţoiu, rănindu-l superficial. După aceea, subofiţerul Dima s-a sinucis cu aceeaşi armă din dotare, fiind consemnat ca martir pe altarul Revoluţiei.

GIURGIU:MOARTEA VINE CU MAŞINA DE LAPTE

Şi la Giurgiu au murit oameni la Revoluţie. La 23 decembrie 1989, o maşină care transporta lapte, condusă de un cetăţean beat, a intrat într-un grup de manifestanţi care se bucurau de fuga dictatorului. Vinovatul, pe nume Ion Zîmbrea, băuse toată ziua de tristeţe, întrucât se certase cu nevasta. A ucis şase persoane şi a rănit alte 15. Morţii au devenit eroi-martiri ai Revoluţiei.

 

 

 

Sursa:www.adevarul.ro

""