Acuarelă Joan Miró donată României lui Ceauşescu
Muzeul Naţional Filatelic este singurul loc din România unde poate fi văzută o piesă aparţinând faimosului pictor catalan Joan Miró. Macheta pentru timbre „Inundaţia II” a fost donată statului român în august 1970.
Muzeul Naţional Filatelic din Bucureşti se mândreşte cu existenţa unei machete, „Inundaţia II”, realizată de pictorul Joan Miró, o acuarelă cu formatul de 57x46 centimetri. Tema acesteia decupează un episod dramatic resimţit de români la începutul anilor ’70. În executarea piesei, pictorul a folosit roşul, galbenul şi albastrul, culorile drapelului nostru naţional.
Albastrul întâlnit pe întreaga suprafaţă a picturii subliniază ideea de inundaţie, fiind apa ce acoperă pământul. Pata mare de culoare roşie, din partea stângă a picturii, semnifică soarele surprins în timpul unei inundaţii, iar barca neagră este barca de salvare în care se află omul întruchipat de ochiul roşu, culoarea fricii şi a panicii resimţite, ochi încadrat de o pată galbenă ce simbolizează speranţa salvării.
Tuşele folosite sunt groase, trasate într-o manieră circulară. Cele două chenare, cel din partea superioară, cu titlul „Poşta Română”, şi cel din partea inferioară, cu numele pictorului, au fost ataşate ulterior în spaţiul lăsat liber. Sub acuarelă, în partea stângă, regăsim inscripţia „pour le musée de Bucharest” şi semnătura pictorului. Macheta este o donaţie pe care artistul a făcut-o statului român, iar semnătura autentifică originalitatea piesei, data de 24 august 1970 din partea dreaptă fiind data donaţiei.
După „Inundaţia II”au fost realizate piese filatelice dantelate:un timbru în pereche, un timbru în bloc de patru şi un bloc de cinci mărci poştale, plus o vinietă ce conţine semnătura pictorului şi data donaţiei. Toate sunt heliogravuri realizate pe hârtie cromo şi au intrat în circulaţie în decembrie 1970, cu un tiraj de 400.000 de bucăţi. O altă piesă filatelică executată după macheta lui Miró este o coliţă nedantelată. Pe lângă tema tabloului, data donaţiei şi semnătura artistului, apare inscripţia „Un gând al lui Joan Miró pentru copiii sinistraţi din România”1.
Joan Miró s-a născut la 20 aprilie 1893, la Barcelona. A urmat cursurile Şcolii de Artă din oraşul natal sub îndrumarea pictorului Jose Pasco, cel care l-a îndreptat spre sculptură, iar după o depresie s-a înscris la atelierul lui Francisco Gali. A început să lucreze pe cont propriu, în principal peisaje, iar stilul format se caracteriza prin culori puternice, de inspiraţie fovistă, forme asemănătoare celor cubiste, accente ale artei populare catalane şi ale frescelor spaniole2.
Prima expoziţie, organizată în 1918, s-a dovedit a fi un eşec, ceea ce l-a determinat pe Miró să-şi schimbe stilul, evoluând în direcţia suprarealismului şi dadaismului. A introdus în picturile sale cuvinte, cărţi poştale ilustrate, gravuri, fotografii, metale sau sfori3. L-au interesat sărăcia şi situaţia politică din Spania, cu predilecţie în timpul războiului civil (1936-1939), când folosea culori întunecate şi imagini puternice, ce subliniau îngrijorarea şi regretul său faţă de contemporani.
Pe durata războiului s-a stabilit în Normandia, nu a călătorit deloc în Spania şi a refuzat orice formă de implicare politică, chiar dacă a pictat un afiş anti-Franco, intitulat „Ajutaţi Spania”. În ultima perioadă a vieţii sale s-a concentrat pe executarea unor opere monumentale şi publice şi a devenit tot mai interesat de simbol şi de reflectarea acestuia în artă. A murit la Palma de Mallorca la 25 decembrie 1983, în vârstă de 90 de ani.
Muzeul Naţional Filatelic
Muzeul Naţional Filatelic este situat în incinta Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), pe Calea Victoriei, la numărul 12. Programul de vizitare a Muzeului Filatelic este acelaşi cu cel al MNIR. Astfel, în zilele de luni şi marţi muzeele sunt închise, iar de miercuri până duminică, conform programului de vară, orarul este 10-18. După programul de iarnă, orarul este 9-17.
În preţul biletului este inclusă vizitarea ambelor muzee. Intrarea generală costă 8 lei, iar pensionarii, elevii, studenţii şi persoanele cu handicap beneficiază de reduceri de preţ de 50 şi 75%. În data de 26 a fiecărei luni, intrarea este gratuită. După demersurile făcute de Direcţia Generală a Telegrafelor şi Poştelor, în 1891 este înfiinţat un muzeu poştal, care a fost prezentat publicului cu ocazia Expoziţiei Generale din 1906. Existenţa muzelui a fost de scurtă durată, reapărând abia în 2004, într-o aripă a MNIR.
Locul este reprezentativ, dat fiind că Poşta Centrală a Bucureştiului a funcţionat în clădirea de pe Calea Victoriei până în anul 1970, când au început lucrările de renovare. Trei săli găzduiesc expoziţia Muzeului Filatelic. În Sala Cezar Librecht – primul director general al poştei şi al telegrafului din Moldova şi Muntenia – se află obiecte poştale folosite de-a lungul timpului. În Sala Dimitrie C. Butculescu – preşedintele fondator al Societăţii Filatelice Române – găsiţi o bibliografie cuprinzătoare despre istoria filatelică românească, dar şi diplome şi medalii obţinute de Poşta Română.
În Sala George Lahovary sunt expuse aproximativ 3 milioane de serii filatelice, unele unicate mondiale. Mai multe detalii pot fi aflate şi de pe site-ul www.muzeulfilatelic.ro.
