Autor 17627 vizualizări


Un istoric american familiarizat cu România încă din anii ’80 urmează să publice o carte care, susţine el, dovedeşte că fuga lui Ioan Mihai Pacepa, în 1978, ar fi fost o operaţiune a KGB.

„Am lucrat 27 de ani pentru KGB şi am defectat acum 26 de ani“. A spus-o Mihai Ioan Pacepa, fostul şef al spionajului românesc până în 1978, la un simpozion organizat în aprilie 2004 de revista americană Frontline şi intitulat „Resurecţia KGB“. Vorbea acolo Pacepa într-o companie selectă:disidentul rus Vladimir Bukovski şi fostul şef al CIA între 1993 şi 1995, James Woolsey.

Pornind de la această declaraţie, care poate fi interpretată în egală măsură ca o metaforă sau ca un autodenunţ involuntar, istoricul american Larry Watts, un expert în istoria servicilor secrete din fostul lagăr comunist, pregăteşte o lucrare ce îşi propune să dovedească faptul că vorbele lui Pacepa ar fi fost mai degrabă un autodenunţ. Mai exact, Larry Watts susţine că fuga din România a generalul-locotenentului de Securitate  Ioan Mihai Pacepa, în iulie 1978, a fost de fapt o sofisticată operaţiune a KGB, menită a compromite relaţiile cordiale ce se năşteau în acea perioadă întrre statul român şi unele cancelarii occidentale.

Unealta ruşilor

În iunie 1978, cu o lună înainte ca Pacepa să defecteze, Nicolae Ceauşescu tocmai efectuase o antologică vizită la Londra, împreună cu Elena Ceauşescu, şi îşi aranjaseră diplomatic privilegiul de a fi plimbaţi în caleaşcă cu Regina Elisabeta a II-a. Anterior, Ceauşescu vizitase şi SUA, în 1970, la invitaţia preşedintelui Richard Nixon, acelaşi care vizitase România în 1969, urmat apoi de succesorul său, Gerald Ford, care a venit în România în 1975.

Larry Watts susţine că lucrarea sa, care a consultat arhive ale serviciilor secrete americane şi occidentale, va dovedi faptul că fuga lui Pacepa din ţară a fost făcută la ordinul KGB, cu scopul de a deteriora relaţiile României cu Occidentul. El insistă pe faptul că generalul de Securitate a afirmat cu tărie, după ce a fugit, că Nicolae Ceauşescu era de fapt o unealtă a ruşilor şi politica sa de distanţare de Kremlin şi de apropiere de cancelariile vestice ar fi fost, de fapt, o operaţiune a ruşilor de infiltrare a liderului comunist român în anturajul liderilor occidentali.

Watts susţine că serviciile de informaţii vest-germane ar fi avertizat încă din iulie 1978 autorităţile americane că Pacepa n-ar fi un defector tocmai sincer, ci că ar fi dirijat de către KGB, dar americanii n-au tratat cu seriozitate avertismentul. Larry Watts spune că protecţia de care s-a bucurat Pacepa la Washington ar fi fost o simplă chestiune de geopolitică. „În primii doi ani de la fuga sa, cât timp a fost preşedinte democratul Jimmy Carter, Pacepa nu prea a fost băgat în seamă. El a început să fie luat în serios abia după ce la Casa Albă s-a instalat republicanul Ronald Reagan, care a avut o politică anticomunistă mult mai accentuată şi atunci s-a folosit de Pacepa“, susţine Larry Watts.

Ceauşescu nu înţelege mesajul

În teoria lui Watts, apropierea dintre Administraţia americană şi Kremlin, manifestată după ce la conducerea Uniunii Sovietice a venit Mihail Gorbaciov, în 1985, nu a fost înţeleasă corect de către Nicolae Ceauşescu, care a continuat să meargă pe calea comunismului dur şi pur. În asemenea condiţii, publicarea de către Pacepa, în 1988, a cărţii „Orizonturi roşii“ ar fost un avertisment transmis lui Ceauşescu, în urma unei înţelegeri dintre Kremlin şi Casa albă. „De ce credeţi că a trebuit să aştepte Pacepa vreme de 10 ani publicarea acestei cărţi?“, întreabă retoric Watts, spre a-şi întări ipoteza că fugarul ar fi fost o simplă unealtă a unui KGB care avea, la sfârşitul anilor ’80, alte interese decât cu 10 ani mai devreme.

Larry Watts îşi mai sprijină teoria şi pe alte declaraţii de-ale lui Pacepa. Astfel, acesta ar fi declarat în mai multe rânduri, în SUA, că superiorul său de facto de la Moscova era generalul Alexandr Saharovski, şeful spionajului sovietic în cea mai crâncenă perioadă a Războiului Rece.

L-am întrebat pe Larry Watts dacă lucrările sale, care au scopul evident de a-l pune într-o altă lumină decât cea oficială pe Pacepa, nu i-au stârnit neplăceri din partea autorităţilor SUA sau din partea CIA. „Am avut unele discuţii în contradictoriu cu unii agenţi de teren ai CIA, dar consider că aceştia lucrează la un nivel scăzut, nu au percepţia tabloului de ansamblu“, a spus Watts. Dar aţi încercat să vorbiţi vreodată cu Pacepa însuşi?. „Nici nu am avut nevoie, arhivele pe care le-am studiat sunt mai mult decât concludente, Pacepa nu avea ce noutăţi să-mi mai ofere“, ne-a declarat istoricul.

Talpeş susţine ipoteza

Ipotezele lui Larry Watts sunt pe deplin împărtăşite şi de generalul Ioan Talpeş, fost şef al Serviciului de Informaţii Externe al României între anii 1992-1997. „Pacepa nu a livrat informaţii deosebite americanilor, scopul lui a fost de a distruge credibilitatea externă a României, la comanda celor pentru care a lucrat dintotdeauna. Defectarea sa a fost semnul că România trebuia să primească o corijare din partea sovieticilor, din cauza politicii de relativă independenţă promovată de Ceauşescu“, spune Talpeş.

Totuşi, în ultimii ani s-a afirmat şi că fuga lui Pacepa s-a datorat nu atât unui proces de conştiinţă a acestuia, ci faptului că era pe cale să-i fie descoperite o serie întreagă de fapte de corupţie. Ioan Talpeş nu vede o contradicţie aici:„El era într-un moment dificil şi din cauza iminentei descoperiri a faptelor de corupţie şi atunci s-a decis să i se ordone defectarea“.;

Reabilitarea în doi timpi  a lui Ioan Mihai Pacepa

Generalul-locotenet de Securitate a fost condamnat la moarte în contumacie în 1978, la scurt timp după fuga sa, sub acuzaţia de trădare. În 1999, în timpul regimului Constantinescu, după o înverşunată campanie de presă derulată de Sorin Roşca Stănescu şi de ziarul său, „Ziua“, procurorul general al României a formulat un recurs în anulare, iar Curtea Supremă de Justiţie i-a anulat condamnarea la moarte şi l-a reabilitat. Iar în anul 2004, Ioan Mihai Pacepa a intentat un nou proces, pe care l-a şi câştigat, şi în urma căruia i-au fost date înapoi gradele militare şi pensia. În timpul acestui ultim proces, Ioan Talpeş era consilierul prezidenţial pentru siguranţă naţională al preşedintelui Iliescu. L-am întrebat dacă atunci, în calitatea pe care o avea, a întreprins demersuri menite a i se retrage reabilitarea sau măcar de a bloca recâştigarea drepturilor militare de către Pacepa.
„Nu am făcut nimic, pentru că ar fi fost penibil pentru statul român. Domnul Iliescu a tratat chestiunea ca pe o formulă acceptabilă, a lăsat lucrurile să meargă de la sine. Procesul a fost administrat de doamna Stănoiu, care era ministru al Justiţiei, şi care a preferat să nu pericliteze relaţia României cu SUA“, a explicat Talpeş. 

Cine e Larry Watts

Larry Watts este un istoric american care a venit la studii în România încă din anii ’80 şi a legat încă de atunci o trainică prietenie cu Ioan Talpeş, care până în 1990 a lucrat la Institutul de Istorie şi Teorie Militară şi la Editura Militară. Specializarea lui Watts sunt serviciile de informaţii din fostul bloc comunist.