Autor 6305 vizualizări


Anul acesta, pe 4 iunie, s-au aniversat 100 de ani de la recunoaștea internațională a unirii Transilvaniei cu România, prin semnarea Tratatului de la Trianon – contestat (încă) cu patos de unguri, uitat de majoritatea românilor. Ediția de vară a revistei Historia Special întoarce clepsidra până în ianuarie 1919, momentul 0 al tratativelor diplomatice și vă invită să descoperiți culisele unui eveniment care și astăzi este un cartof fierbinte al relațiilor dintre România și Ungaria. Historia Special o găsiți la toate punctele de distribuție a presei (rețeaua Inmedio, chioșcuri de ziare și benzinării), dar și în variantă digitală pe platforma paydemic.com


Primul Război Mondial se sfârșise – doar bătălia de pe front, căci cea diplomatică abia începea, odată cu Conferința de Pace de la Paris din ianuarie 1919. Abia un an și jumătate mai târziu, pe 4 iunie 1920 marile puteri implicate în război semnau documentul prin care recunoșteau la nivel internațional unirea României cu Transilvania, respectiv noile granițe ale regatului. „Ardealul nu e numai inima României politice; priviți harta, Ardealul e inima României geografice!”, spunea Nicolae Titulescu. Fără semnarea Tratatului de la Trianon, sacrificiul românilor ce au murit în timpul Marelui Război ar fi fost în zadar.

A fost un parcurs anevoios, care a necesitat iscusința unei delegații de politicieni și experți (de la geografi până la etnologi) – ședințe după ședințe, cu discursuri, documente, argumente; cu frustrări, dar și cu speranță. Iar peste toate acestea, Europa, dar mai ales România trebuia să facă fața noului dușman de la Est: bolșevismul. Despre tot acest parcurs, despre cele mai de seamă personalități care luptat pentru România Mare la masa tratativelor citiți în Historia Special, ediție aniversară de centenar.

 Cumpără Acum



 Cumpără Acum