Autor 4250 vizualizări


În clădirea CC al PCR, Nicolae Ceauşescu va solicita generalului-locotenent Victor A. Stănculescu să preia comanda dispozitivului militar din zona CC al PCR şi să întărească apărarea acestuia. Generalul-maior Iosif Rus, comandantul Aviaţiei Militare, va confirma faptul că, în dimineața de 22 decembrie 1989, a primit ordinul generalului-locotenent Victor A. Stănculescu de-a trimite la sediul CC al PCR patru elicoptere cu paraşutişti, cu muniţie la ei. Acest episod confirmă faptul că Nicolae Ceauşescu şi-a exercitat până în ultima clipă funcţia de comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, iar comanda supremă a MApN a fost la ordinul său până la ora 12:06 şi, surprinzător, puţin temătoare şi indecisă după.

La ora 10:51, Radioul şi Televiziunea prezintă conţinutul Decretului Prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul României. Totodată, se va da citire unui comunicat prin care se informa că ministrul Forţelor Armate a acţionat ca un trădător împotriva independenţei şi suveranităţii României şi, dându-şi seama că este descoperit, s-a sinucis. Pe măsură ce manifestanţii se îndreptau în număr tot mai mare spre Piaţa Palatului, şi în condiţiile în care dispozitivul militar de protecţie era depăşit de situaţie, mai ales după ora 10:51, Nicolae Ceauşescu a decis că trebuie să părăsească sediul CC al PCR, atât el, cât şi ceilalţi membri ai CPEx. După ultima încercare a lui Nicolae Ceauşescu de a vorbi mulţimii intrate în piaţa Palatului, s-a decis că trebuie să evacueze clădirea. Elicopterul prezidenţial a părăsit sediul CC al PCR la ora 12:06. Regimul Ceauşescu începea să-şi trăiască agonia. Trebuie subliniat faptul că şeful DSS-ului, generalul-colonel Iulian Vlad, şi Tudor Postelnicu, ministrul de Interne, s-au aflat într-unul dintre cele două lifturi cu care s-a încercat evacuarea de pe terasa CC al PCR a conducerii de partid şi de stat a României socialiste.


În condițiile declarării stării de necesitate pe întreg teritoriul României se va trece la redactarea „Notei Telefonice nr. 37” cu următorul conținut: „Toate unităţile militare să se considere în stare de luptă şi să acţioneze conform condiţiilor stării de necesitate” . Generalul-locotenent (r) Ilie Ceauşescu va confirma: „Ordinul este al meu, recunosc. Dar n-am iscălit Nota Telefonică transmisă la unităţi” . Pe măsură ce informaţiile despre fraternizarea şi trecerea militarilor şi a subunităţilor MApN de partea demonstranţilor soseau la sediul MApN, generalul-locotenent dr. Ilie Ceauşescu îi va ordona generalului-maior Ilie Constantinescu să pregătească o nouă notă telefonică pentru întreaga Armată, din toată ţara, privind retragerea trupelor în cazărmi. Începând din acele momente, o grupă de ofiţeri de stat-major din Direcţia Operaţii a Marelui Stat-Major va încerca redactarea unei dispozițiuni pe Armată, prin care se cerea unităților militare revenirea în cazărmi.

În jurul orei 13:30, şeful Direcţiei Operaţii, generalul-locotenent Nicolae Eftimescu, se va întoarce la sediul Marelui Stat-Major şi va povesti despre cele ce se întâmplau în stradă şi despre cele petrecute în sediul CC al PCR. „Nota Telefonică nr. 38” privind retragerea Armatei de pe stradă a fost elaborată, din iniţiativa generalului-locotenent dr. Ilie Ceauşescu, de către generalii şi ofiţerii Direcţiei Operaţii din Marele Stat-Major, în conformitate cu evoluţia situaţiei politico-militare din acel moment. În urma consultărilor dintre generalii Iosif Rus şi Gheorghe Zărnescu s-a decis că nu mai decolează niciun avion sau elicopter, nici de la aviaţia militară, nici de la cea civilă, inclusiv să fie interzise zborurile altor avioane din alte state care doresc să survoleze România. În urma deciziilor luate de către conducerea Aviaţiei Militare, comandorul Vasile Maluţan va fi lăsat să se descurce singur cu Nicolae Ceauşescu şi cu ofiţerii din garda personală.

Postul de Televiziune fusese deschis la ora 10:50 pentru a se putea citi comunicatul privind introducerea stării de necesitate şi cel privind sinuciderea ministrului Apărării Naţionale. Pe măsură ce situaţia în oraş devenea tot mai haotică, salariaţii TVR înce¬peau să părăsească clădirea. Redactorul-şef interimar al Departamentului de Actualităţi Interne şi Externe al Radio-Televiziunii Române, Teodor Brateş, va consemna acest fapt ca fiind o măsură a profesionalismului unora dintre angajații TVR.

La ora 11:15, un grup de manifestanţi în frunte cu Mihai Voicu pătrund în curtea Televiziunii, cu permisiunea subunităţilor de Securitate aflate în dispozitiv de pază, care primiseră ordin de la generalul-maior Grigorie D. Ghiţă să nu se opună. Pătrunderea în Televiziune s-a făcut în diferite modalităţi: unii au sărit gardul, pur şi simplu, alţii pe intrarea din strada Pangrati sau prin Dorobanţi. Constantin Bebe Ivanovici îşi aminteşte despre faptul că mulţimea invadase curtea, iar o parte dintre revoluționari s-au îndreptat spre birourile conducerii RTV de la etajul XI al blocului-turn. Directorul-general al RTV, Petre Constantin, găsit de revoluţionari în biroul său, va promite că va coopera cu manifestanții şi va da ordin ca toată aparatura să funcţioneze. Constantin Bebe Ivanovici îşi va aminti, peste ani, de faptul că l-a pus pe directorul-general al RTV să jure, pe un steag tricolor ce se afla sub pufoaica sa, credinţă idealurilor Revoluţiei Române.

Acest text este un fragment din articolul „Căderea ultimului bastion comunist. București, 21-22 Decembrie 1989”, apărut în numărul 215 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribuţie a presei, dar şi în format digital, pe paydemic.com


 Cumpără Acum



 Cumpără Acum