Autor 6811 vizualizări


În data de 21 decembrie 1989 a apărut Proclamaţia Frontului Democrat Român prin care se transmit revendicătile manifestanţilor de la Timişoara.

Între 20 şi 22 decembrie 1989, timişorenii erau singuri împotriva tuturor. A luat fiinţă în ilegalitate Frontului Democrat Român, prima formaţiune politică liberă din care au făcut parte Lorin Fortuna (preşedinte), Claudiu Iordache (vicepreşedinte), Maria Trăistaru (secretară), Ioan Chiş şi Nicolae Bădilescu, membri. Ei au redactat redactat în noaptea de 21 decembrie Proclamaţia care urma să fie transmisă la Bucureşti. Între timp, forţele de ordine au primit ordine să se retragă în cazărimi pentru a întâmpina confruntările cu manifestanţii, dar şi pentru a pregăti planul de a elimimina Revoluţia.

În dimineaţa zilei de 21 decembrie, la ora 9, în faţa a zeci de mii de oameni, Lorin Fortuna a citit din balconul Operei revendicările revoluţionarilor. Se cereau organizarea de alegeri libere, libertatea cuvântului, presei, radioului şi televiziunii, deschiderea graniţelor de stat, integrarea României în rândul statelor care garantează şi respectă drepturile fundamentale ale omului, eliberarea tuturor arestaţilor şi a dizidenţilor politici, revitalizarea economiei naţionale, reforma învăţământului în spirit democratic, dreptul de a manifesta liber, libertatea reală a cultelor religioase, îmbunătăţirea asistenţei medicale şi alimentaţiei publice.

Referitor la evenimentele din Timişoara, s-a cerut să fie traşi la răspundere cei care au dat oridin să se tragă în popor, restituirea decedaţilor pentru a fi îngropaţi după datină, cu doliu naţional (încă nu se ştia soarta cadavrelor incinerate la Bucureşti), eliberarea celor arestaţi în urma manifestaţiilor. S-a mai cerut recunoaşterea oficială a Comitetului de acţiune a Frontului Democrat Român înfiinţat la Timişoara.

Proclamaţia a fost prezentată şi primului-ministru Constantin Dăscălescu, sosit la Timişoara. La negocieri au mai participat apărut Radu Bălan, prim secretar PCR, Emil Bobu şi trei miniştri, alături de generalul Ion Coman. Dăscălescu refuză să îi transmită lui Nicolae Ceauşescu cererea revoluţionarilor care îi cer demisia, iar negocierile intră în impas.

Oltenii trimişi să facă ordine

Nicolae Ceauşescu declară stare de necesitate pe întreg teritoriul judeţului Timiş şi îl desemnează pe Victor Atanasie Stănculescu în funcţie de comandant militar al Timişoarei. Forţele de ordine au pus la cale un plan diabolic. Aceştia ar fi dorit să orchestreze un veritabil “război civil” între manifestanţii din Timişoara şi gărzile patriotice din Oltenia, susţinute de Armată, M.I. şi Securitate. 

În 21 decembrie, sute de persoane din judeţele Olt, Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea au fost îmbarcate în trenuri. Oamenii erau înarmaţi cu bâte confecţionate special pentru lupta cu revoluţionarii. Ei ştiau că au de luptat cu trupe din Ungaria şi Iugoslavia, susţunte de “huliganii” şi “beţivii” din Timişoara. Angajaţii de la CFR au anunţat revoluţionarii de sosirea trenurilor cu olteni, astfel că s-a pus la cale întâmpinarea acestora în Gara de Nord. Majoritatea garniturilor au fost întoarse, iar cei care au ajuns la Timişoara au refuzat lupta preferând să se predea revoluţionarilor. Lorin Fortuna a numit această manevră ceauşistă “mineriada zero”. După Revoluţie, Ion Iliescu a pus în practică cu succes aceleaşi metode cu minerii din Valea Jiului, chiar în mai multe rânduri.

Operaţiunea „Tunetul şi Fulgerul”

Generalii aflaţi la Timişoara au întocmit planul „Tunetul şi Fulgerul”, ce prevedea atacarea demonstranţilor din Piaţa Operei cu unităţi de TAB-uri şi două elicoptere dinspre Catedrală şi 50 de tancuri dinspre Hotelul Continental. Unităţile militare din cazarma Oituz trebuiau să înconjoare circular zona, pentru a împiedica pătrunderea altor protestatari. Demonstranţii din Piaţa Operei urmau să fie dispersaţi şi arestaţi, iar în locul lor urmau să intre două coloane de muncitori aduşi de către activiştii de partid de pe platforma industrială din Calea Buziaşului, urmaţi de militarii MapN şi cei peste 22.000 de gărzi patriotice din Oltenia. În după-amiaza zilei de 21 decembrie, la sediul Diviziei Mecanizate din Piaţa Libertăţii, cu aprobarea generalului Ion Coman, în colaborare cu forţele M.I. s-a întocmai un plan de cucerire a Operei din Timişoara, devenit baza revoluţionarilor.

Citeste mai mult:adev.ro/ngxkom