Autor 1183 vizualizări


În România anului 2014, dezbaterile despre Revoluţia din decembrie 1989 încă sunt de actualitate. Discuţii dominate de teoriile conspiraţioniste-clişeu ori de căuzaşi care cer dreptatea de pe urmă. La 25 de ani de la Revoluţie, România pare departe de a înţelege „evenimentele din ’89“. Politologul Ioan Stanomir vorbeşte la Adevărul Live, de la 11.00, despre prăbuşirea blocului comunist. Ce a fost, ce a rămas?

30 septembrie 2014. 25 de maşini Trabant au defilat pe străzile din Praga pentru a sărbători împlinirea a 25 de ani de când au putut fugi din Germania comunistă. Pe 30 septembrie 1989, aproximativ 4.000 de turişti din Germania de Est s-au refugiat în ambasada Germaniei de Vest, veniţi din capitala Cehoslovaciei, Praga. Au cerut azil politic, după ce cancelarul Germaniei Federale i-a asigurat că li se va permite accesul în Vest. Acum, foştii refugiaţi îşi amintesc evenimentele trecute.

30 octombrie 2014. În România, evocarea Revoluţiei pare că nu se poate face decât din postura de procuror care caută vinovaţii ori de conspiraţionist care „are informaţii“ despre terorişti. De ce această diferenţă colosală? România a fost singura ţară care a trecut printr-o revoluţie violentă şi în care foştii conducători au fost executaţi. E suficient să explicăm prăbuşirea regimului comunist prin lipsa lor de legitimitate? E eşecul economic, tot mai evident în ultimii ani, unicul catalizator al schimbării? De unde vine nostalgia la români? Şi, până la urmă, cine a prăbuşit comunismul în Europa de Est?

Politologul Ioan Stanomir răspunde la aceste întrebări la Adevărul Live, de la ora 11.00, în cadrul emisiunii „Dreptul la memorie. Muzeul Comunismului din România“, realizată de „Adevărul“ şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Citeste mai mult:adev.ro/ne84fa