Autor 1996 vizualizări


În 2020 s-au împlinit 150 de ani de la momentul istoric din 8 august 1870 al „Republicii de la Ploiești”, ultima încercare de revoluție din spațiul românesc din secolul al XIX-lea, dar și 139 de ani de la inaugurarea fastuoasă, în acelaşi oraş, a Statuii Libertății (iunie 1881).

Pentru a marca cele două momente care, în mentalul colectiv, s-au contopit, au devenit un tot, criticul literar și eseistul Dan Gulea și istoricul Dorin Stănescu și-au unit eforturile și au realizat un album dedicat epopeii Statuii Libertății și a tot ce a reprezentat aceasta în viața Ploieştiului, dar și în istoria României.

Albumul Statuia Libertății. O istorie republicană ilustrată îmbină în mod armonios informația istorică cu fotografia istorică. Nu lipsesc nici caricaturile legate de cele două evenimente, ce au apărut în presa românească la finalul secolului al XIX-lea, nici ironiile lui Mihai Eminescu în legătură cu Statuia Libertății și nici modul în care comuniștii au tratat statuia.

De ce Statuia Libertății?

Cu siguranță, titlul ales de autorii volumului va stârni curiozitatea pasionaților de istorie și nu numai, dar de ce acest subiect al „Statuii Libertății”?

Răspunsul detaliat îl oferă chiar autorii: „Statuia este expresia vizibilă și permanentă a acelui eveniment al anului 1870, este imaginea sa oficială. Înțeleapta amplasare a statuii în centrul urbei, în proximitatea puterii locale, a făcut ca, odată cu trecerea timpului, monumentul să devină un reper cu puternice valențe identitare pentru orășeni și loc catalizator al spiritului ploieștean. Putem spune, fără teama de a greși ori de a fi acuzați de părtinire, că statuia a fost cea care a conservat spiritul acelei generații pașoptiste și lupta sa modernizatoare pe întreg parcursul ultimelor decenii ale secolului al XIX-lea. Între 1881 şi 1938, toate ceremoniile ploieștene se desfășoară și au ca punct de reper Statuia Libertății, multe dintre operele literare despre oraș consemnează statuia ca simbol și ca reper. De aceea, afirmăm că, pentru secolul XX, monumentul a fost, pur și simplu, chintesența spiritului ploieștean.


Statuia Libertății poartă cu sine mărturia cosmopolitismului și a deschiderii spre Europa a oamenilor secolului al XIX-lea, adeziunea acestora la modernizare și la ideile progresiste ale timpului său. Au trecut ani, iată, suntem în pragul unui veac și jumătate, și statuia, deși persistentă material, și-a estompat mesajul simbolic. Mutarea ei departe de cetățeni, prin grija autorităților și prin nepăsarea concitadinilor, este un semn clar al diluării valorilor și semnificațiilor trecutului. Pe de altă parte, amplasarea pe locul Statuii Libertății a monumentului stradal cu dl Goe vegheat de cele trei personaje feminine și de maestrul Caragiale să fie un semn că noi, contemporanii, am abandonat valorile și idealurile fondatoare ale României de secol al XIX-lea și am preluat moravurile biciuite cu umor de Caragiale?”

Oricare ar fi răspunsul, nu ratați albumul, deoarece vă va conduce într-o călătorie de neuitat prin „atmosfera” Ploieștiului mai vechi, dar și mai nou.


Statuia Libertății. O istorie republicană
Autori: Dan Gulea, Dorin Stănescu
Editura Atom
Ploiești, 2020

Acest articol a apărut în numărul 223 al revistei Historia, disponibil la orice punct de distribuție a presei (punctele Inmedio, chioșcuri de ziare, benzinării) în perioada 14 august – 14 septembrie 2020, dar și în format digital pe platforma paydemic.com 



 Cumpără Acum