10 lucruri de ştiut despre ... Pactul de la Varşovia

Autor 13257 vizualizări


Pactul de la Varşovia a fost o alianţă militară creată prin semnarea la 17 mai 1955 a „Tratatului de prietenie, cooperare şi asistenţă mutuală” de către URSS, Albania, Bulgaria, Republica Democrată Germania, Cehoslovacia, Polonia, România şi Ungaria. Membrii Pactului de la Varşovia şi-au luat angajamentul să se apere unii pe alţii, dacă unul sau mai mulţi dintre ei erau atacaţi. Tratatul prevedea că semnatarii îşi bazau relaţiile pe principiul neintervenţiei în afacerile interne şi pe respectul suveranităţii şi independenţei naţionale.

  • Pactul de la Varşovia a fost o alianţă militară creată prin semnarea la 17 mai 1955 a „Tratatului de prietenie, cooperare şi asistenţă mutuală” de către URSS, Albania, Bulgaria, Republica Democrată Germania, Cehoslovacia, Polonia, România şi Ungaria. Membrii Pactului de la Varşovia şi-au luat angajamentul să se apere unii pe alţii, dacă unul sau mai mulţi dintre ei erau atacaţi. Tratatul prevedea că semnatarii îşi bazau relaţiile pe principiul neintervenţiei în afacerile interne şi pe respectul suveranităţii şi independenţei naţionale.
  • Crearea Pactului de la Varşovia a fost grăbită de integrarea Germaniei de Vest, "remilitarizată" în NATO prin ratificarea de către ţările occidentale a Înţelegerilor de la Paris. Ideea creări Tratatul de la Varşovia a aparţinut lui Nikita Hruşciov în 1955
  • Principalele structuri prin care se asigura funcţionarea alianţei erau următoarele:Comitetul Politic Consultant, Comandamentul Unit al Forţelor Armate, Staul Major al Forţelor Armate Unite, Secretariatul Unit al Tratatului.
  • Unul dintre aspectele pe care România le vedea ca o ingerinţa nepermisă în suveranitatea naţionala era faptul ca la război, conducerea operativa a Forţelor Armate Unite urma să revină Marelui Stat Major al Uniunii Sovietice, Comandamentul Forţelor Armate Unite urmând să aibă doar un rol de sprijin al acestuia.
  • Prima intervenţie în forţa a Pactului de la Varşovia a avut loc împotriva chiar a unuia dintre semnatarii Tratatului, Ungaria. În timpul revoluţiei maghiare din 1956, după ce guvernul maghiar condus de Imre Nagy a anunţat că Ungaria se retrage din Pactul de la Varşovia, trupele Tratatului au intrat pe teritoriul maghiar pentru a îl repune în frunte ţării pe János Kádár.
  • Albania a încetat să mai fie membru activ al alianţei în 1961 ca urmare a rupturii chino-sovietică, criză în care regimul dur stalinist din Albania s-a situat de partea Chinei. Oficial s-a retras din Pact în 1968.
  • Forţele Pactului de la Varşovia au fost folosite şi în luna august 1968, după declanşarea evenimentelor interne din Cehoslovacia. Pe 20 august 1968, o forţă constituită din 23 de divizii ale armatei sovietice au intrat în Cehoslovacia sprijinită de o divizie maghiară, două est-germane, una bulgară şi două poloneze. România a fost contra intervenţiei şi în consecinţă a refuzat să contribuie cu trupe.
  • Datorită poziţie critice a autorităţilor române vizavi de pătrunderea trupelor Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia, România a fost pe punctul de a deveni ea însăşi victima unei asemenea intervenţii. În septembrie 1968, serviciile secrete britanice şi olandeze reuşiseră să afle detalii ale planului de invadare a României. Potrivit acestui plan, trupele sovietice, ungare şi poloneze urmau să invadeze România pe 22 noiembrie, ora 4.00 dimineaţa. Ministrul de externe britanic, Michael Steward, a transmis la Bucureşti în ziua de 21 noiembrie un telex cu următorul conţinut:„Am analizat informaţiile de ultimă oră şi am ajuns la concluzia că ruşii pregătesc în cel mai scurt timp o acţiune militară împotriva României“. Totalul efectivelor trupelor de invazie urma să se ridice la 150.000 de militari.
  • NATO şi Pactul de la Varşovia nu au intrat niciodată în conflicte armate directe, dar au fost părţi în Războiul rece pentru mai mult de 35 de ani. În decembrie 1988, Mihail Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice din acea perioadă, a propus aşa-numita Doctrină Sinatra, care statua că Doctrina Brejnev avea să fie abandonată iar ţările din Europa Răsăriteană erau îndreptăţite să îşi aleagă linia politică pe care vroiau să o urmeze. Când a fost clar că Uniunea Sovietică nu va mai folosi forţa pentru a controla Pactul de la Varşovia, au început să apară o serie de schimbări rapide în Europa Răsăriteană în 1989.
  • Cădere regimurilor comuniste în Europa de Est a condus la destrămarea Pactului de la Varşovia. În ianuarie 1991, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia au anunţat că se vor retrage din organizaţia militară până la 1 iulie al aceluiaşi an. Bulgaria a luat o decizie asemănătoare în februarie. Pactul de la Varşovia a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga din 1 iulie 1991.