Autor 15658 vizualizări


Noţiunea de democraţie a fost şi încă mai este un subiect de dezbatere. Din Antichitate şi până astăzi a democraţia a evoluat şi s-a modernizat. Termenul de democrat/democraţie a fost folosit chiar de comuniştii români după 23 august 1944. Iată zece lucruri despre ce înseamnă democraţia şi cum a evoluat ea.

  1. Noţiunea de democraţie care a apărut în Grecia Antică a fost alăturată unor concepte ca egalitatea tuturor în faţa legilor, libertatea, egalitatea puterii, libertate egală de exprimare, considerându-se că doar democraţia ar putea să le realizeze pe toate, celelalte forme de guvernământ având chiar mai multe defecte. Realizările instituţionale ale democraţiei greceşti s-au dezvoltat în interiorul polis-ului, structurându-se în special, în adunarea cetăţenilor din Atena, modelul fiind transmis ulterior oraşelor din Liga delio-atică.
  2. În perioada republicană, Roma a exercitat o puternică influenţă asupra ideii de democraţie, afirmându-se liberul acces al cetăţenilor la diferitele funcţii după ce Legea celor XII Table stabilise egalitatea juridică dintre patricieni şi plebei.
  3. În Roma, adunările comiţiilor exercitau puterea legislativă şi judiciară, iar Senatul, care rămânea o emanaţie a patriciatului, se reînnoia prin cooptarea celor care ocupaseră în trecut funcţii publice.
  4. În Evul Mediu, redescoperirea filosofiei politice clasice, în special a cele aristocratice, dar şi apariţia primelor teorii contractualiste au dus la afirmarea principiului legitimităţii populare, alături de tradiţionala ideea a originii puterii divine.
  5. Sub efectul ideilor lui Toma d’Aquino, influenţat de scrierile lui Aristotel, capătă formă principiul unui contract originar, prin care membrii societăţii se supuneau Principelui. Astfel, începând cu secolul al XIV-lea, puterea suverană constă în a face legi în beneficiul poporului (sau a cea parte a lui care este predominantă).
  6. În gândirea iluministă şi în ideologiile revoluţionare din America şi Franţa s-au afirmat principiile democratice în mod definitiv împotriva absolutismului, îmbinându-se ideea contractului social cu cea a existenţei unei voinţe generale a colectivităţii.
  7. Toate ideile formate şi consacrate în perioada iluministă şi-au găsit aplicarea la sfârşitul secolului al XVIII-lea în constituţia SUA, dar şi în legile create de Revoluţia franceză, ceea ce a determinat legarea conceptului de democraţie cu cel de reprezentare politică şi de existenţa unei adunări alcătuite din delegaţi ai poporului.
  8. În secolul al XIX-lea, atenţia teoreticienilor democraţi s-a îndreptat spre garantarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, militându-se pentru integrarea maselor populare în stat şi împotriva restricţiilor de tip censitar asupra dreptului de vot.
  9. Primul Război Mondial modifică viziunea, ideea unei democraţii directe, descentralizate, cu un puternic control de jos în sus, organizată la locul de muncă aflându-se în centrul elaborării gândirii marxiste şi preluată la nivel teoretic de „revoluţia bolşevică”.
  10. Secolul al XX-lea deschide şi discuţia asupra viziunii elitiste a teoriei clasice politice, care duce la reinterpretarea democraţiei ca o modalitate de selectare şi de recrutare a deţinătorilor puterii.