S-a născut George Călinescu, personalitate a culturii române, critic şi istoric literar, membru al Academiei Române

Autor 1322 vizualizări


1899S-a născut George Călinescu, personalitate a culturii române, critic şi istoric literar, membru al Academiei Române. George Călinescu a realizat monumentala "Istorie a literaturii române de la origini până în prezent" şi studii de referinţă despre scriitori români precum Mihai Eminescu şi Ion Creangă. (romane:"Enigma Otiliei", "Scrinul negru", "Bietul Ioanide") (m.12 martie 1965)

1623-S-a născut matematicianul şi filozoful Blaise Pascal. ("Les pensées") (m. 19 august 1662)

1764-S-a născut generalul Gervasio Artigas, fondatorul statului Uruguay. (septembrie 1850)
1857-La Paris, a fost încheiat un Tratat între Austria, Franţa, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Regatul Sardiniei şi Imperiul Otoman, cu privire la frontiera dintre acesta din urmă şi Rusia, prin care s-a hotărât ca Delta Dunării şi Insula Şerpilor să fie repuse sub suveranitatea Porţii Otomane, în loc de a fi alipite Moldovei.

1862-În Statele Unite ale Americii a fost abolită sclavia.

1867-Este executat Împăratul Maximilian I al Mexicului, frate al împăratului Franz Joseph.

1882-S-a născut Ştefan Zeletin, sociolog, economist şi filosof. ("Burghezia româna, originea şi rolul ei istoric") (m.20 iulie 1934)

1919-A încetat din viaţă Petre P. Carp, unul dintre întemeietorii ''Junimii'', şeful Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru şi prim-ministru, critic literar şi traducător. (n. 29 iunie 1837)

1938-A încetat din viaţă scriitorul Ovid Aron Densusianu (n. 29 dec. 1873)

2008-A intrat în vigoare armistiţiul încheiat între gruparea Hamas şi Israel în Fâşia Gaza.

Regele Mihai I s-a născut la Castelul Foișor din Sinaia în ziua de 25 octombrie 1921, ca Principe al României. S-a stins din viaţă la 5 decembrie 2017, la reşedinţa sa din Elveţia – în chiar anul în care se împlinesc nouă decenii de la urcarea sa pe tron. Avea 5 ani şi 9 luni în iulie 1927, atunci când i-a succedat bunicului său, Regele Ferdinand Întregitorul.

Şi câte nu s-au întâmplat de-atunci – o viaţă cu înălţimi, dar şi cu multe, multe prăbuşiri, căci ultimul rege al României a fost contemporan cu destinul zbuciumat al Europei în ultima sută de ani.

Acesta este, deci, un dosar „Historia” cu vocaţie recuperatoare: adună, unul după altul, toate capitolele existenţei celui de-al patrulea rege al României, şi mai cu seamă cele despre care se ştie mai puţin: anii 1944-1947, care conduc spre abdicarea forţată, coordonatele procesului de urmărire între 1948 şi 1990 – căci Securitatea nu l-a scăpat niciun moment din vedere pe regele exilat, ştergerea din istorie, în România comunistă, şi mai apoi demonizarea. Şi întoarcerea, în 1992, precedată şi urmată de un şir de reveniri ratate. Şi apoi discursul ca o moştenire, din octombrie 2011: „Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere”.