293 - Împărații romani Dioclețian și Maximian îl numesc pe Galerius ca cezar, inaugurând tetrarhia, perioada în care Imperiul Roman a fost condus de doi auguști și doi cezari.
1471 - S-a născut pictorul și gravorul german Albrecht Dürer (m. 1528).
1527 - S-a născut regele Filip al II-lea al Spaniei (m. 1598)
1674 - Jan Sobieski a fost ales rege al Poloniei și Mare Duce al Lituaniei.
1712 - Țarul Petru cel Mare a mutat capitala Rusiei de la Moscova la Sankt Petersburg.
1821 - Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821, a fost arestat în tabăra de la Golești și predat lui Alexandru Ipsilanti.
1855 - S-a născut criticul literar Constantin Dobrogeanu-Gherea (m. 1920).
1880 - S-a născut poetul Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, m. 1967).
1897 - S-a născut aviatoarea și parașutista Smaranda Brăescu (m. 1948).
1904 - „Federația Internațională de Fotbal” (FIFA) a fost înființată la Paris.
1921 - S-a născut fizicianul rus Andrei Saharov, laureat al Premiului Nobel (m. 1989).
1982 - Constantin Dăscălescu a fost numit prim-ministru al României, succedându-i lui Ilie Verdeț. A fost ultimul prim-ministru al regimului comunist, el demisionând la 22 decembrie 1989.
1991 - Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor și discipol al lui Mircea Eliade, a fost asasinat într-o toaletă a Universității din Chicago.
Era ziua Sfinților Constantin și Elena. În toaleta bărbaților din clădirea Divinity School a Universității din Chicago, în jurul orei 1.30, pe 21 mai 1991 s-a auzit un pocnet scurt. El i-a curmat viața celui care a fost Ioan Petru Culianu, celebrul istoric al religiilor, discipolul lui Mircea Eliade. Culianu avea 41 de ani.
Împușcat în cap cu o armă de calibru mic, un Beretta 25, Ioan Petru Culianu nu a avut nicio șansă de supraviețuire. Traseul lui extraordinar a fost curmat simbolic într-o zi care, se pare, nu a fost aleasă întâmplător. Asasinul a tras din cabina de toaletă alăturată. Misterul nu a fost rezolvat niciodată, pentru că, se pare nici nu se dorește acest lucru... și, cu cât trec anii, cu atât se adâncește mai tare. Ioan Petru Culianu era la acel moment, când avea 41 de ani, profesor de istoria religiilor la această prestigioasă universitate din Chicago, urmându-i lui Mircea Eliade. Crima s-a petrecut într-un moment bine ales, după ce tocmai își încheiase o prelegere… Un singur glonț a fost de ajuns.
„Este o execuție tipică KGB-ului, o împușcătură în ceafă”, comenta mai târziu Ion Pacepa, fost oficial din fosta Securitate a României, țara de origine a savantului ucis. Anthony Yu, prieten al acestuia, profesor la aceeași universitate, îi spunea jurnalistului american Ted Anton care a investigat cazul mai mulți ani:
„E semnificativ din punct de vedere ritual. Toaleta este un loc care implică umilire simbolică și fizică, murdărire, impuritate. Este cel mai profan loc în care să-ți sfârșești viața. De fapt, m-am întrebat adesea dacă nu a fost un omor religios”.
Ipotezele despre moartea lui Ioan Petru Culianu
Până acum, nimeni nu a fost acuzat de crimă, din lipsă de probe, căci pistele au fost abandonate una după alta, iar FBI-ul susținea la un moment dat că instituții precum SRI-ul au refuzat să colaboraze. Printre ipotezele despre moartea lui, cele mai interesante ar fi următoarele:
1.Crimă pasională, căci Securitatea se pare că i-a inventat o orientare homosexuală.
2.Dorința lui Hillary Wiesner, logodnica lui Ion Petru Culianu, de a încasa o poliță de asigurare de $ 150, 000.
3.Asasinat politic ordonat și comis de o mișcare neolegionară sau de serviciile secrete din România sau de o combinație între cele două, ipoteză susținută convingător în cartea profesorului american Ted Anton, „Eros, magie și asasinarea profesorului Culianu”.Dacă vreuna dintre ele este sau nu adevărată nu s-a descoperit deocamdată, iar moartea lui rămâne în continuare învăluită într-o aură aproape ocultă, întărită, desigur, și de cercetările lui însuși în domeniul magiei. Pentru că, întâmplător sau nu, Culianu se bucura de statutul paradoxal de savant clarvăzător, cunoscător al mai multor tehnici de divinație, care încerca să-i convingă pe studenți că „totul e în minte”.
În România, opera savantului care părăsise țara la începutul anilor ’70 a fost descoperită de-abia după Revoluție, când era deja consacrată în mediul academic și universitar occidental... Motivele? Sunt evidente. Nici persoana, nici cercetările lui nu cadrau deloc cu învățăturile propagate de regimul comunist de care Culianu încercase aproape cu disperare să fugă și să se salveze.
