Ziua prăbuşirii URSS - momentul istoric încă nedesluşit pe deplin

Autor 14486 vizualizări


Ziua de Crăciun a anului 1991 era ultima în care steagul cel roşu şi ornat cu secera şi ciocanul, încrucişate una peste alta, avea să fluture peste Kremlin. Momentul era sinonim cu destrămarea Colosului Roşu de la Răsărit. Cauzele prăbuşirii entităţii suprastatale a sovietelor nu au fost încă pe deplin desluşite nici acum.

Cei mai mulţi dintre istoricii care au analizat destrămarea celui mai mare stat comunist din istorie sunt de părere că factorul determinant care a dus la prăbuşirea URSS a fost Războiul Rece. Vorbim de perioada de tensiuni şi confruntări politice şi ideologice între „blocul răsăritean“ şi „blocul occidental“ care s-a întins de la finele celui de-al Doilea Război Mondial şi până la Revoluţiile din anul 1989.

Prăbuşirea URSS:un complex de cauze  

Referindu-se  la cauzele „metastazelor“ care au măcinat măduva URSS, Vladimir Tismăneanu, profesor la Universitatea Maryland din SUA, vorbeşte de „un proces de dezagregare cu origini diverse şi cu o dinamică extrem de intensă. Involuţia sistemică începuse de fapt din februarie 1956, în momentul în care Nikita Hrusciov a dat o lovitură mortală mitului infaibilităţii lui Stalin“. Şi a fost doar vârful iceberg-ului. „Au urmat apoi alte deziluzii care, la rândul lor, aveau să submineze miturile ireversibilităţii şi invincibilităţii ordinii de tip comunist. Nomenklatura nu mai deţinea resurse de auto-incredere, era istovită, incapabilă să ofere altceva decât grotescul spectacol al unor procesiuni mecanice, vide de conţinut“, afirmă Tismăneanu.    

Bolşevismul moderat promovat de Gorbaciov  

Aşa se deschidea drumul către reformele lui Mihail Gorbaciov, care aveau să se radicalizeze după anul 1985. Tismăneanu aduce în discuţie teoria profesorului Archie Brown, care susţine că Gorbaciov „a depăşit seducţia ideilor buhariniste. Cu alte cuvinte, un bolşevism moderat”. Istoricul François Furet spunea că „revoluţiile nu sunt blocuri, construcţii istorice fără fisuri şi fără fracturi. Ele au o natură eterogenă, implică acţiuni adeseori contradictorii, paradoxale, deconcertante, aduc în prim plan personaje până recent obscure, transformă indivizi aparent modeşti în eroi ai baricadelor și ai tribunelor“. 

Continuarea pe adevarul.ro