Autor 2619 vizualizări


Se împlinesc în aceste zile 200 de ani de la bătălia de la Waterloo. Numele acestei localităţi rezonează în conştiinţa fiecăruia dintre noi, pasionat de istorie sau nu. E locul căderii lui Napoleon de pe soclul pe care îl construise după ce îngenunchease marile puteri ale Europei;cu toate astea, în mod paradoxal, e şi momentul în care acest mic corsican, care a influenţat decisiv destinul bătrânului continent, a intrat în mitologie.

Politica externă a lui Napoleon a fost un şir aproape neîntrerupt de războaie pentru hegemonie în Europa şi pentru dominaţie în colonii, împotriva coaliţiilor iniţiate de celelalte mari imperii ale vremii. După o serie de victorii, ce au debutat în 1805, cu cele de la Ulm şi Austerlitz, Napoleon s-a implicat în două campanii dezastruoase, cea din Spania, din 1808, şi cea din Rusia, din 1812. Aceste insuccese au condus la formarea unei noi coaliţii europene, în aprilie 1814, Parisul fiind cucerit, iar Napoleon a fost deportat pe insula Elba. A urmat apoi o revenire a lui Napoleon pe tronul Franţei şi bătălia de la Waterloo.  

Însă politica externă a lui Napoleon avea să afecteze şi Ţara Românească şi în special Moldova. Cum au fost afectate Ţările Române de politica dusă de Napoleon? La această întrebare, dar şi la multe altele au răspuns istoricul Manuel Stănescu şi Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă.

""