Autor 8184 vizualizări


Controversele legate de actul de la 23 August nu se vor încheia niciodată. Între cei care susţin că a fost o trădare care a dat România pe mâna ruşilor şi cei care afirmă că a fost o decizie politică gândită ca ultimă soluţie pentru salvarea naţiunii nu prea există cale de ajungere la înţelegere.

La ce s-ar fi aşteptat România dacă ar fi continuat lupta alături de Hitler? Frontul era la Iaşi, supus unei mari presiuni din partea sovieticilor. Armata abia mai rezista, după înfrângerile suferite începute cu bătălia de la Stalingrad. Americanii erau în plină campanie de bombardamente asupra României. Centrele industriale, în principal zonele petroliere, nodurile feroviare, reţelele de transport erau transformate în ruine. Ţara ar fi fost devastată la o scară nemaiîntâlnită în istorie.

Cât timp s-ar fi putut rezista? Şi care ar fi fost câştigul, din moment ce Bucovina de Nord şi Basarabia erau deja ocupate de Armata Roşie?  Ar fi acceptat Stalin condiţii mai bune pentru o Românie pe care ar fi ocupat-o direct prin luptă decât pentru o Românie care a abandonat tabăra Germaniei, aşa cum a făcut-o, şi s-a declarat de partea Aliaţilor? La aceste întrebări, dar şi la multe altele, au răspuns istoricii Florin Şperlea, Constantin Corneanu şi Manuel Stănescu”, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă, şi transmisă de adevarul.ro.