Vechiul București: cârciuma din mănăstire

Autor 7023 vizualizări


Ştiţi ce a fost înainte pe locul Ateneului Român? Dar unde este cârciuma din mănăstire? Multe dintre clădirile din Bucureşti ascund sub zidurile lor istorii şi construcţii din alte vremuri adevărate frumuseţi arhitectonice sau grădini amenajate după moda secolului.

Bucureştenii care se plimbau odinioară prin zona Palatului Regal, n-ar fi avut putut să poposească în Grădina Episcopiei, realizată pe locul fostei Case episcopale. Asta se întâmpla înainte ca Ateneul Român să fie ridicat în 1888. Părinţii acestora ar fi putut admira în locul Palatului Regal, cunoscut şi sub numele de Muzeul Naţional de Artă al României, vechea Casă Golescu, de pe Podul Mogoşoaei. De altfel, Casa Golescu a fost încorporată şi se găseşte în aripa de sud a Palatului.

Construcţii pe foste biserici

Unde Calea Victoriei îşi dă întâlnire cu Bulevardul Regina Elisabeta era o biserică foarte frumoasă, numită Sărindar. Înaintea acesteia, boierii Cocorăşti ar fi construit o altă biserică ce ar fi ajuns în ruină în timpul domnitorului Matei Basarab care s-a decis să o refacă din temelii. Aşa s-au ridicat ziduri groase de cărămidă, cu chenare de piatră sculptată la uşi şi ferestre. „Făcând Domnia mea 40 de biserici, precum mă făgăduisem lui Dumnezeu, am îndeplinit cu aceasta pre care am zidit-o din temelie în locul unei bisericuţe vechi ce se zicea a Coconilor... şi eu am numit-o Serindarul, leat 7160 (1652)", scria domnitorul în pisania bisericii.

(frumosul cartier Uranus, demolat pentru a construi Casa Poporului)

Cârciuma din mănăstire

Lăcaşul de cult se afla la acea vreme la marginea oraşului şi devenise vestită pentru o icoană făcătoare de minuni. Nu doar cei care credeau în minunile icoanei veneau la biserică, ci şi cei care-şi vindeau sufletul licorii magice din struguri - vinul. Mănăstirea a primit dreptul de a ţine o cârciumă în care să-şi vândă vinul şi era scutită de „fumărit, căminărit, de vamă, de vin domnesc şi de toate alte angarale". După cutremurul din 1802, biserica s-a şubrezit însă, până când în 1880 s-au interzis oficierea slujbelor în incinta ei. Apoi a fost demolată, făcând loc Cercului Militar de astăzi.

Ochiul dracului, pe casa Domnului

Clădirea CEC-ului de pe Calea Victoriei are o istorie la fel de interesantă. Clădirea în care se manevra ochiul dracului a fost ridicată pe locul unei biserici-„Sfântul Ioan cel Mare". Lăcaşul a fost ridicat de Mihai Viteazul şi apoi lucrarea continuată de Constantin Brâncoveanu. Biserica fost demolată din cauza deteriorării. Ulterior unii istorici spune că pe aceste locuri s-ar fi înălţat clădiri bancare, alţii că aici ar fi fost cea mai mare menajerie.

(Demolarea Bisericii Sf. Vineri)

 

 

 

Sursa:www.adevarul.ro