Autor 1193 vizualizări


Un sit arheologic descoperit acum trei ani într-o comună din judeţul Gorj în urma introducerii conductei de gaze BRUA ascunde un adevărat tezaur.

Specialiştii din cadrul Institutului Naţional de Arheologie din Bucureşti au deschis în această vară un şantier în situl din localitatea Hurezani. Aceştia au descoperit o serie de vestigii, printre care şi un obiect din fier, care, conform primelor estimări, ar putea să fie printre cele mai vechi obiecte din metal descoperite pe teritoriul României.

„Am găsit obiecte de ceramică şi un obiect din fier. Dacă se confirmă poziţia lui stratigrafică între straturile de chirpici ale acestei construcţii şi, dacă într-adevăr datare ei este cea pe care o presupunem, este unul dintre cele mai vechi obiecte din fier găsite până în momentul de faţă în România. Urmează să confirmăm după ce o să prelucrăm întregul material în laborator. Am luat probe pentru a data întreaga construcţie am găsit şi oase şi resturi de cărbune, care ne vor ajuta pentru datare şi vom putea spune cu siguranţă dacă acel obiect din fier este printre cele mai vechi. În momentul de faţă asta credem.

Este vorba de un cuţitaş, care va dus la laborator“, a spus Radu Băjenaru, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti şi coordonator al şantierului arheologic. Lucrările au început pe data de 4 august şi se vor încheia la începutul lunii septembrie. Acestea sunt finanţate de către Muzeul Judeţean de Istorie Gorj.


Unul dintre cele mai importante preistorice din Oltenia

Situl arheologic de la Hurezani a fost descoperit în urmă cu trei ani ca urmare a introducerii conductei BRUA.

„A fost descoperit în anul 2018 cu ocazia instalării conductei BRUA, care traversează situl de la nord la sud. S-a făcut diagnosticul intruziv, s-a identificat şi în anul 2019 s-au făcut săpături preventive pentru introducerea conductei, iar atunci am văzut structura şi complexitatea acestui sit. În momentul de faţă pot spune că este unul dintre cele mai mari şi cele mai importante situri preistorice din Oltenia, în special în Epoca Bronzului şi prima Epocă a Fierului în ceea ce priveşte cultura Verbicioara şi ce urmează“, a mai precizat coordonatorul şantierului arheologic.

O serie de vestigii importante au fost găsite şi în urmă cu doi ani, atunci când au fost efectuate primele cercetări arheologice importante.

„Când am săpat în anul 2019 pentru conducta BRUA, în anul 2019, am găsit foarte multe gropi, vetre, resturi de construcţii. Inventarul este, de asemenea, foarte bogat. Am găsit în acest an o platformă de chirpici, un rest de construcţie, care se datează cel mai probabil la sfârşitul Epocii Bronzului şi începutul Epocii Fierului, în zona de tranziţie. Aparţine aspectului cultural Vârtop, de la începutul Epocii Fierului, bine cunoscut în Oltenia, în special în zona Dunării şi mai puţin cunoscut în zona nordică“, a adăugat Radu Băjenaru.


Situl se întinde pe şapte hectare

Situl s-a păstrat foarte bine. Acesta se întinde pe o suprafaţă de şapte hectare. „Situl are aproximativ şapte hectare şi pe partea de nord şi parţial est este prevăzut cu un şanţ de apărare. Grosimea depunerii antropice este între 1 metru şi 1,30. Cu ocazia săpăturilor preventive am identificat multe niveluri de locuire, care acoperă întreaga evoluţie a culturii Verbicioara, de la prima fază şi până la ultima. Urmează, din ce am văzut, două niveluri din Epoca Fierului, care suprapun locuirii din Epoca Bronzului. Este un sit foarte bogat ca structură de locuire. (…) Situl s-a prezervat foarte bine“, a declarat coordonatorul şantierului arheologic.

Vor urma zece ani de cercetări

Obiectele descoperite vor fi predate Muzeului Judeţean după ce vor fi restaurate. „Obiectele găsite vor fi prelucrate la Bucureşti, restaurate şi redate Muzeului Judeţean de Istorie care finanţează săpătura şi vor intra în patrimoniul muzeului.

Săpăturile arheologice vor continua şi în anii următori. Intenţia noastră este de a veni timp de 10 ani ca să cercetăm“, a anunţat Radu Băjenaru.

Condiţii dificile

Condiţiile în care s-au lucrat au fost dificile din cauza temperaturilor ridicate şi a solului foarte tare. „Ne place să săpăm, dar în acest an a fost o căldură excesivă. De când am venit nu a plouat deloc şi am băgat cam două tone de apă ca să putem săpa aşa cum dorim. Pământul era ciment. Cărăm apă cu butoaiele pentru a putea săpa“, a încheiat Radu Băjenaru.