Autor 5553 vizualizări


Milioane de sticle cu apă sfinţită, cruci aruncate în apă şi recuperate de cei mai viteji creştini sau cruci-gigant cioplite în gheaţă, îmbulzeală la toate bisericile din ţară, flăcăi costumaţi în strigoi. Aşa se pregătesc românii să sărbătorească Boboteaza.

Prima mare sărbătoare a anului, semnificând Botezarea lui Iisus Hristos în apa Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul completează, alături de Crăciun şi Înviere, Sfânta Treime a sărbătorilor ortodoxe. Este ziua în care românii ortodocşi merg la biserică pentru a primi Agheasma Mare şi ziua în care, în localităţile de la malul unor râuri, la malul Dunării sau pe ţărmul mării preotul aruncă o cruce după care flăcăii curajoşi înoată. Se spune că Agheasa Mare este o apă tămăduitoare şi nu este folosită decât în situaţii dificile de boli sau probleme grave. Celebrarea Epifaniei, în denumirea greacă, începe la 2 ianuarie, când se serbează Înainte-prăznuirea Botezului Domnului.

Preoţii merg în casele enoriaşilor cu busuiocul udat cu apă sfinţită, pentru a le da binecuvântarea. În Ajunul Bobotezei, zi în care se ţine post, apa este sfinţită la biserică, devenind Agheasma Mare. Locul unde are loc cea mai mare sărbătoare religioasă în aer liber este fără doar şi poate la malul mării. Sărbătoarea începe dimineaţa, la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Constanţa, unde Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, oficiază Sfânta Liturghie. După slujbă, clerul şi credincioşii pornesc în procesiune spre faleza Cazinoului, unde este oficiată slujba de sfinţire a apei. Conform tradiţiei, arhiepiscopul aruncă în apa mării trei cruci ce vor fi recuperate de tineri curajoşi care speră să le meargă bine tot anul.

După ritual este împărţită agheasma. Arhiepiscopia Tomisului a pregătit 120.000 de sticluţe care au fost etichetate şi umplute din timp. Credincioşii îndură cu stoicism vestitul ger al Bobotezei pentru a lua acasă Agheasma-apa sfinţită care poate fi păstrată ani în şir, fără să se altereze. „Toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă“, spune rugăciunea de la sfinţirea apei.

Părintele Tănăsescu:cele trei cruci simbolizează credinţa, nădejdea şi dragostea

În fiecare an, la 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă celebrează creştinarea lui Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. Momentul de botez al Mântuitorului are o semnificaţie aparte în religie, pentru că atunci, la apa Iordanului, s-a arătat Sfânta Treime:Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Misiunea lui Iisus este dezvăluită de însuşi Dumnezeu, Tatăl ceresc. „Glasul Tatălui mărturiseşte despre Fiul, care se află în Iordan, iar Duhul Sfânt se pogoară peste El în chip de porumbel. Din acest moment, Hristos îşi arată calitatea sa de fiu al Domnului“, ne învaţă părintele Eugen Tănăsescu, blogger „Adevărul“.

Prezenţa Sfintei Treimi este simbolizată la marea sărbătoare de la Constanţa prin cele trei cruci care se aruncă în apa mării. „Noi înşine suntem botezaţi în numele Sfintei Treimi. Viaţa creştinului trebuie să fie o purtare a crucii, prin credinţă, pocăinţă (iertare) şi iubire (fapte bune). Chiar şi Sfântul Pavel învaţă că sunt trei virtuţi teologice:credinţa, nădejdea şi dragostea. Boboteaza este începutul activităţii de propovăduire a Domnului, de răscumpărare şi restaurare a lumii întregi, care însă va stârni împotriviri ce-l vor ţintui pe Cruce. Biserica noastră, dorind să aprofundeze teologic acest moment, înţelege că nu numai Fiul a lucrat la mântuirea noastră, ci şi Tatăl, şi Duhul Sfânt“, arată preotul. Tinerii care se aruncă în apă pentru a prinde crucea cred cu tărie că aceasta îi va ocroti tot anul.

Tănăsescu respinge această superstiţie. „Aruncatul în apă după cele trei cruci simbolizează teologic virtuţile de care aminteam:credinţa, nădejdea şi dragostea.Tinerii înfruntă condiţiile neprielnice ale apei din această perioadă, asemenea creştinului care înfruntă necazurile vieţii, în încercarea de a se desăvârşi. Trebuie să înţelegem bine acest sens spiritual şi să nu transformăm această tradiţie într-o superstiţie. Practicarea celor trei virtuţi aduce în viaţa noastră binecuvântarea lui Dumnezeu, care rodeşte cele bune. Aşa câştigăm binele autentic în viaţa noastră. Dacă nu avem virtuţile, restul e fariseism“, spune părintele Tănăsescu.

La Bobotează, apa se sfinţeşte printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt, motiv pentru care se numeşte „Agheasmă Mare“. În restul anului, când apa se sfinţeşte doar printr-o unică invocare a Duhului Sfânt, avem „Agheasmă mică“. Modul agresiv în care credincioşii vor să ia apa sfinţită este nedemn de o asemenea sărbătoare. „Aceste neorânduieli, pornite dintr-o dezordine spirituală interioară, nu ne vor apropia Împărăţia, ci ne vor depărta de ea. Printr-un astfel de comportament riscăm să alungăm de la noi pe Duhul Sfânt, care ni se dă prin sfinţirea apei.

Prin urmare, să luăm această apă cu bucurie şi înţelepciune. Până la Odovanie, pe 14 ianuarie, o bem dimineaţa pe nemâncate, împreună cu rugăciune. Cine nu se roagă nu poate primi ajutorul Domnului, pentru că nu-L cheamă şi nu-L laudă pentru minunile Sale, ci transformă această apă într-o amuletă magică“, sfătuieşte părintele Eugen Tănăsescu.

Superstiţii de Bobotează. Braşov:Certurile sunt interzise

Un obicei din zona Făgăraşului spune că după sfiinţirea casei de Bobotează, preotul era aşteptat cu bucusuioc pentru ca peţitorii să vină la fetele nemăritate. Ulterior busuiocul era folosit la descântecele în dragoste.

Un altul se referă la darurile de Bobotează. Se spune că trebuie să dai bani preotului şi să aşezi pe crucea lui un fuior de lână. În plus, copiilor li se dădeau nuci, mere şi covrigi. Asta ca să-ţi meargă bine tot anul. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaţii:se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele sau că fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morţilor pentru a ajunge în Rai.

Tradiţia spune că dacă pomii sunt încărcaţi cu promoroacă de Bobotează atunci anul va fi bogat. Certurile sunt interzise şi asta pentru că cei care se ceartă de Bobotează o să fie duşmănoşi tot anul. Tot de Bobotează nu se spală rufe şi nimeni nu trebuie să se spele pe cap deoarece se murdăreşte apa sfiinţită.

Bistriţa: Haloween de România

În satul Chintelnic din Bistriţa-Năsăud, în seara zilei de 5 ianuarie îşi fac apariţia ultimii colindători, care marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă. 

Format din femei, bărbaţi, tineri şi bătrâni, grupaţi câte 6-7, îşi vizitează gazdele nu în costum popular, ci costumaţi care mai de care mai urât. „Hâzii” (sau urâţii în traducere), cum sunt numiţi prin părţile locului, ies an de an pe străzile localităţii Chintelnic pentru a alunga spiritele rele, care au fost aduse în lume odată cu intrarea în noul an. Dezlănţuirea personajelor face ca spiritele rele aduse de noul an să se sperie şi să plece. 

Acest obicei este păstrat de sute de ani în localitatea bistriţeană, schimbându-se doar „costumaţiile”. Dacă acum zeci de ani femeile se costumau în bărbaţi şi invers, în ultimii ani pe uliţele satului îşi fac apariţia strigoi, fantome, vârcolaci, preoţi sau vrăjitoare. 

Deşi obiceiul nu le este străin gazdelor care au crescut cu el, de multe ori se întâmplă ca acestea să fie speriate de costumaţia „colindătorilor” care au mutat Halloween-ul în ianuarie. 

În Chintelnic nu există casă care să nu-i primească pe mascaţi, care înainte de a intra în curte întreabă gazdele „Primiţi cu hâzii?”. Odată ajunşi în curtea oamenilor, hâzii îşi joacă personajele şi încearcă să-şi sperie gazdele. În schimb primesc gogoşi şi prăjituri de post. 

Etnologii spun că obiceiul are între 500 şi 700 de ani, iar oamenii din sat îmbracă diferite costume pentru a înfăţişa toate relele care se pot abate asupra lor în anul care tocmai a început. Hâzii din Chintelnic personifică moartea, bolile, războiul, în speranţa că întreaga comunitate va fi ferită de aceste nenorociri în anul în curs. 

MARAMUREŞ 

Lăcaşurile de cult s-au pregătit temeinic pentru a împărţi Agheasma la sfârşitul slujbei de astăzi. Numai la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime“ au fost aduşi 10.000 de litri de apă de izvor, care urmează să fie împărţiţi credincioşilor. Din Maramureş nu lipsesc însă tradiţiile specifice. 

Pe parcursul curăţeniei generele, femeile întorc toate oalele din casă şi din curte cu gura în jos, pentru ca spiritele rele să nu se ascundă în ele, iar pentru a feri gospodăria de rele şi necazuri se aşază fire de busuioc la tocul uşii şi la ferestre. Totodată, femeile aşază câteva boabe de porumb sub cergă. Dacă preotul se va aşeza pe acestea înseamnă că fetele vor primi peţitori şi cloşca va face multe ouă. 

BUCUREŞTI 

În Capitală, după Sfânta Liturghie ţinută în Catedrala patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va oficia Sfinţirea cea Mare a apei în faţa Reşedinţei patriarhale de la ora 12.00. Ca în fiecare an, în curtea Catedralei patriarhale a fost înălţată o cruce din cetină de brad, împodobită cu flori şi busuioc. Pentru enoriaşii care vor veni să ia apa sfinţită au fost pregătite 24 de vase cu o capacitate de peste 12.000 de litri de apă de la izvorul din Grădina Maicii Domnului de pe Dealul Patriarhiei. 

TIMIŞOARA 

Toate bisericile din Timişoara sunt de obicei pline de credincioşi care doreasc să ia apă sfinţită de Bobotează, dar niciunde nu a este la fel de aglomerat ca la Catedrala Mitropolitană, unde mii de oameni se strâng pentru a primi agheasmă. 

SIBIU 

Evenimentele legate de sfinţirea apei vor avea loc 11:30 şi 14:00. Acestea încep la Catedrala Mitropolitană de pe strada Mitropoliei, de unde preoţii şi credincioşii vor pleca în procesiune pe traseul strada Mitropoliei – Strada Samuel von Brukenthal – Piaţa Mare. Aici, va fi sfinţită apa, în zona din faţa Casei Albastre. 

Organizatorii au estimat că vor lua parte circa 1.000 de persoane, ordinea publică urmând să fie asigurată de 40 de jandarmi. 

CRAIOVA 

Caii sunt botezaţi, iar Dunărea este sfinţită în Oltenia, în zi de Bobotează, iar noaptea oamenii îşi păzesc fântânile. De cum se lasă seara, localnicii din comune ca Poiana Mare, Desa sau Negoi aprind focul şi stau la pază ca nu cumva ceva spurcat să atingă apa. 

În oraşul lui Amza Pelea, Băileşti, oamenii vin călare la biserică pe caii împodobiţi ca de sărbătoare. Animalele sunt stropite de preoţi cu agheasmă mare. În oraşul Calafat, are loc ritualul sfinţirii Dunării. Oamenii vin cu sutele să îl vadă pe doljeanul care sare în apă şi scoate în dinţi crucea aruncată de preoţi. 

IAŞI 

Una dintre cele mai importante sărbători religioase creştine, Botezul Domnului, este celebrată la Iaşi printr-o slujbă impresionantă ţinută de un sobor de preoţi condus de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Liturghia va începe la ora 9.00, iar în jurul orei 12.00 ÎPS Teofan va oficia slujba pentru sfinţirea apei din cele 12 butoaie cu o capacitate de câte 1.000 de litri scoase în curtea din spatele Catedralei Mitropolitane. 

Gospodinele din Moldova prepară în zilele dinaintea Bobotezei colivă din grâu încolţit, precum şi "pelincile Domnului" sau julfa, prăjitură gătită şi în Ajunul Crăciunului. Obiceiul spune că în ziua de Bobotează, apa nu se foloseşte sub nicio formă la treburile gospodăriei. 

CLUJ 

Catedrala Mitropolitană din centrul Clujului a pregătit 15.000 de recipiente cu apă sfinţită pentru miile de credincioşi care vor fi prezenţi la slujba de Bobotează. Liturghia începe la ora 9.00, iar în jurul orei 12.00, ÎPS Andrei Andreicuţ va oficia slujba pentru sfinţirea apei din recipientele aflate în faţa Catedralei, în Piaţa Avram Iancu. 

SUCEAVA 

În mai multe sate din zona Bucovinei, preotul care a ţinut slujba aruncă în apele reci ale râurilor crucile de gheaţă, pregătite special pentru Bobotează. Bărbaţii în putere se aruncă în apă şi se întrec pentru a recupera crucea. Se spune că cel care reuşeşte să îndeplinească sarcina va fi binecuvântat tot anul. Nu lipsesc nici crucile de gheaţă expuse spre veneraţie la bisericile din Bucovina, pregătite în comuna suceveană Bosanci. 

Tradţia crucilor de greaţă se leagă de un obicei instituit de pompieri voluntari în secolul 19, când aceştia au hotărât să sculpteze în fiecare an cruci din gheaţa iazului pentru a feri localitatea şi de alte necazuri. Blocurile de gheaţă au grosimi între 25 şi 40 de centimetri şi cântăresc câteva sute de kilograme. Ulterior sunt şlefuite cu drujbele şi transportate la bisericile din judeţ. 

RÂMNICU-VÂLCEA 

Înaltpreasfinţitul Părinte (ÎPS) Gherasim şi Preasfinţitul Emilian Lovişteanu oficiază, luni, Sfânta Liturghie. Ulterior, se trece la sfinţirea apei din recipientele de plastic aflate în curtea Arhiepiscopiei Râmnicului. 

ORADEA 

Astăzi, biserica cu Lună va fi una dintre cele mai asaltate lăcaşe de cult din Oradea, aşa cum se întâmplă în fiecare an, dar şi catedrala greco-catolică Sfântul Nicolae. Biserica Sfântul Andrei sau Biserica Albastră sunt alte două lăcaşe de cult luate cu asalt de credincioşii orădeni. În jurul orei 12.00 va avea loc sfinţirea apei, după care aghiazma mare va putea fi luată acasă de către credincioşi. 

HUNEDOARA 

Sărbătoarea de Bobotează are o semnificaţie aparte în tradiţiile din zona Hunedoarei. Se spune că în seara dinaintea Bobotezei, fetele îşi visează ursitul. Curţile bisericilor sunt pline de crdincioşi care vin pentru a lua apă sfinţită. 

SLATINA 

La Slatina, fiecare biserică s-a pregătit încă de duminică prin slujbe de sfinţire a apei ce va fi pusă la dispoziţia credincioşilor în cursul zilei de luni. În tradiţia populară, apa sfinţită de Bobotează fereşte de boli şi necazuri familia ai cărei membri gustă, dimineaţa – la prima oră, cel puţin o gură de apă sfinţită. 

ALBA IULIA 

La Catedrala Ortodoxă a Încoronării din Alba Iulia, procesiunea de sfinţire a apei a început încă de duminică şi va continua şi astăzi. Sute de credincioşi sunt aşteptaţi să asiste la slujbă şi să primească apă sfinţită. 

Slujba va fi oficiată de un sobor de preoţi condus de Arhiepiscopul Irineu. Apa a fost pusă în 30 de recipiente a câte 50 de kilograme fiecare, care vor fi amplasate pe platoul din faţa Catedralei de unde va fi distribuită de mai mulţi preoţi, astfel încât să fie evitată îmbulzeala credincioşilor. 

TÂRGU JIU 

De Bobotează, în Târgu Jiu, poliţiştii locali vor duce apă sfinţită la persoanele bolnave şi bătrâne care nu se pot deplasa. Această acţiune se desfăşoară de peste şase ani. Şi în sudul Olteniei există tradiţia tinerilor care se aruncă în râu după crucea sfinţită de preot, mai exact în râul Gilort. Se spune că cel care va prinde crucea va fi ferit de boli şi norocos tot anul.  

GALAŢI 

La Galaţi, după Sfinta Liturghie de dimineaţă din toate bisericile, gălăţenii sunt aşteptaţi, în jurul orei 12.30, la kilometrul 0, pe Faleza Dunării, la Biserica „Precista”, pentru a participa la sfinţirea apelor Bătrânului Fluviu. 

CARAŞ SEVERIN 

Parohia Ortodoxă din Moldova Nouă face un pelerinaj prin oraş până pe malul Dunării, unde preoţii săvârşesc slujba Aghasmei Mari. După ce apa este sfinţită, preoţii aruncă o cruce de lemn în apele Dunării iar tinerii se aruncă în apă. 

Se spune că cel care apucă primul crucea din Apele Dunării va fi sănătos întregul an şi va avea parte numai de noroc şi binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Şi apele Nerei sunt sfinţite de Bobotează, iar la Băile Herculane preoţii pleacă în pelerinaj până la izvorul de apă minerală Domogled, pe care îl sfinţesc de Bobotează. 

ARAD 

La cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din ţara noastră, aflată în judeţul Arad, de Bobotează va avea loc o slujbă specială. Este vorba despre Mănăstirea Hodoş-Bodrog, atestată documentar din 1177, unde preoţii şi călugării sfinţesc apele Mureşului, eveniment la care asistă în fiecare an mii de persoane. 

CĂLĂRAŞI 

Pentru cea mai importantă sărbătoare de pe malul Borcei, preoţii au sfinţit aproximativ două tone de apă pentru credincioşi, iar autorităţile locale vor cheltui cu această ocazie 57.000 de lei. În Parcul Central al Călăraşiului sunt aşteptaţi mii de oameni, dar şi destui curajoşi care să se arunce în apele Borcei pentru a recupera crucea aruncată de preoţi. 

Manifestarea cuprinde şi tradiţionalul botez al cailor, ceremonie ce se va desfăşura pe platoul din faţa Prefecturii. De asemenea, de la sărbătoare nu putea lipsi şi un concurs culinar, iar toţi călărăşenii sunt invitaţi după ceremonie la tradiţionala porţie de fasole cu ciolan. 

Citeste mai mult:adev.ro/myxuxj