Autor 1373 vizualizări


Revista Time prezintă pe larg ştirea privind descoperirea lângă Iaşi a unei gropi comune din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Descoperirea unei gropi comune în pădurea Vulturi, din apropiere de Iaşi ar putea ajuta România "să se confrunte cu una dintre cele mai negre perioade din istoria sa", după aproape 70 de ani în care rolul ţării în Holocaust a fost minimizat, scrie Time.

Zvonurile privind groapa comună din pădurea Vulturi, din comuna Popricani, circulă de mai mulţi ani, subliniază revista americană Time, într-un articol intitulat "O groapă comună reînvie fantomele trecutului României legat de Holocaust". Aceasta citează un cioban, Vasile Enache, ce susţine că a asistat, în pădurea Vulturi, la o parte din "pogromul de la Iaşi" din 1941, soldat cu moartea a aproximativ 14.000 de evrei.

După ce l-a convins pe Enache să îi arate exact locul acesteia, istoricul local Adrian Cioflinca a organizat săpături, luna trecută, împreună cu o echipă de la Institutul Naţional Elie Wiesel, în urma cărora au fost descoperite rămăşiţele a 16 cadavre, inclusiv schelete de copii, un pantof de damă şi gloanţe ale armatei române datând din 1939.

Ciobanul, care în prezent are 86 de ani, povesteşte cum a fost luat de doi soldaţi români, care însoţeau un grup de civili, şi dus în pădure, unde fuseseră săpate mai multe gropi. Unii dintre civili au fost obligaţi să se aşeze câte zece în aceste gropi, după care au fost împuşcaţi. Altora li s-a ordonat apoi să intre în gropi şi să aşeze cadavrele, astfel încât să încapă cât mai multe victime. Uciderea lor a continuat pe tot parcursul zilei, dar Enache a fost eliberat după ce a reuşit să îi convingă pe soldaţi că este localnic, creştin-ortodox, fapt confirmat de un pădurar.

Zona este acum înconjurată de poliţia română, iar accesul publicului şi al jurnaliştilor este interzis, precizează Time.

Ioan Aftanase, care avea şapte ani în 1941, îşi aminteşte coloanele de civili care erau escortaţi prin sat. "Erau într-o stare îngrozitoare", afirmă el pentru revista americană. "Era evident că le era foame şi sete şi erau duşi către moarte. A fost un lucru groaznic", povesteşte el. În timpul regimului comunist, era periculos să vorbeşti despre rolul ţării în Holocaust şi, ca urmare, susţine Aftanase, "tinerii de astăzi, din sat, nu au nicio idee despre ce s-a întâmplat în această pădure".

Elie Wiesel, un supravieţuitor al lagărului de la Auschwitz născut în România, a descris atitudinea ţării faţă de Holocaust drept "ambivalentă". Această ambivalenţă, subliniază Time, se reflectă şi în modul în care presa din România a relatat despre descoperirea acestei gropi comune. Principalele posturi de televiziune private din ţară sunt sceptice, bazându-şi informaţiile pe declaraţia procurorului-şef din Iaşi, care a afirmat că în acest moment "nu se ştie dacă aceste cadavre sunt ale unor civili sau militari", conchide revista americană.