Autor 6227 vizualizări


În ultimele zile, sute de mii de persoane atât în Serbia cât și în Muntenegru s-au adunat în marile orașe pentru a protesta împotriva noii legi muntenegrene privind libertatea religioasă. Biserica Ortodoxă Sârbă, principala autoritate religioasă în Muntenegru, afirmă că aceasta este o tentativă de a o exclude din cadrul posesiunilor sale.

Biserica Ortodoxă Muntenegreană a apărut în 1993 și a fost recunoscută drept autoritate religioasă de guvernul Muntenegrului în 1999. Conform unui sondaj din 2009 însă, peste 70% dintre creștinii ortodocși din Muntenegru își manifestă în continuare atașamentul față de Biserica Ortodoxă Sârbă1 .

Noua lege prevede un inventar al tuturor clădirilor și siturilor religioase despre care autoritățile muntenegrene spun că se aflau în proprietatea Regatului Independent al Muntenegrului înainte ca acesta să devină parte a Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (mai târziu Iugoslavia). În condițiile acestei legi, comunitățile religioase vor trebui să furnizeze dovezi clare pentru a își păstra proprietatea, dispoziție despre care Biserica Ortodoxă Sârbă spune că este concepută pentru a permite guvernului să adopte secularizarea.

Președintele Muntenegrului Milo Đukanović a declarat că statul va asigura punerea în aplicare a legii: „Nu voi permite ca libertatea religioasă să permită abuzurile din aceste zile. Acest lucru este făcut pentru a distruge Muntenegrul. Nu vă lăsați induși în eroare de această mișcare lunatică”.

În același timp președintele Serbiei Aleksander Vučić a declarat: „Vom aștepta informații oficiale, dar îngrijorările noastre sunt că atacurile sunt motivate etnic, desigur că vom avea o reacție politică. Dar această reacție politică, este de asemenea moderată și încearcă să calmeze tensiunile și să schimbe situația existentă”.

Rectorul școlii de teologie din capitala culturală Cetinje, Gojko Perović a solicitat păstrarea calmului după o serie de incidente violente între forțele de ordine și adversarii noii legi privind libertatea religioasă. În același timp, Perović a declarat pentru cotidianul muntenegrean Vjesti că Biserica Ortodoxă Sârbă nu are nicio legătură cu incidentele și a îndemnat oamenii să se abțină de la actele de violență: „Cine pune mâna pe fratele său sau încearcă să arunce o piatră nu poate spera la nimic bun. Conflictele, certurile, ura și provocările nu au binecuvântarea Bisericii și nu pot aduce bine nimănui” 2.

Poliția a folosit gaze lacrimogene și a arestat sâmbătă 20.01.2019 un grup de 11 tineri din Podgorica pentru că au refuzat să permită înlăturarea de pe un zid a unui steag: roșu, albastru și alb, culorile drapelului Serbiei, dar și ale Muntenegrului înainte de independență.

Duminică 2 februarie, marșurile împotriva noii legi au continuat în marile orașe ale celor două țări, ajungându-se la participarea a sute de mii de persoane.

Muntenegru, ca stat independent, a reapărut pe harta politică a lumii după ce, la 21 mai 2006, a avut loc un referendum. Cu această ocazie, s-a votat independența față de Serbia cu o majoritatea de numai 55.5% (minimul fusese stabilit la o majoritate de 55%). Legăturile identitare, religioase, lingvistice și culturale ale celor două popoare, sârb și muntenegrean, i-au determinat pe mai mult de 30% dintre muntenegreni să se declare sârbi, în preajma referendumului.


Conform Constituției Statului Serbia și Muntenegru, independența unuia dintre statele constitutive putea fi recunoscută în conformitate cu standardele internaționale, cu condiția existenței unui observator extern neutru. Pe baza acestei dispoziții, UE a putut să intervină în organizarea referendumului din Muntenegru ca mediator între cele două părți. În 2006, noul stat a aderat la ONU, a fost inclus în FMI și Banca Mondială în 2007, iar din 2010 și-a obținut candidatura oficială la Uniunea Europeană, susținută actualmente ca o strategie națională de către toate partidele politice. 

În decembrie 2013, parlamentul a adoptat o rezoluție privind integrarea europeană. Scopul acesteia era a defini rolul parlamentului muntenegrean (în special al Comitetului pentru integrare europeană) în procesul de aderare al țării, precum și relația cu guvernul în vederea negocierilor aderării la UE.

 Există însă și aspecte controversate referitoare la Muntenegru, unul dintre cele mai evidente este reprezentat de existența unui singur partid ce ajunge la guvernare în mod succesiv. Desigur nu vorbim despre un partid unic, însă Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS) domină arena politică și s-a aflat la guvernare neîntrerupt încă din 1991. E drept, în anumite perioade, s-a aflat în coaliție cu alte partide mai mici. Efectele se resimt și în administrația intens politizată, devenită un staff al membrilor și simpatizanților acestui partid. Nici liderul partidului, Mile Đukanović, nu are o carieră lipsită de controverse. Se pare că a fost cercetat pentru legături cu grupuri de crimă organizată. Deși s-a renunțat la anchetă, în octombrie 2015, mii de manifestanți, în cadrul unor proteste în capitala Podgorica, i-au cerut demisia. Inițial, un apropiat al președintelui sârb, Slobodan Milošević, Đukanović s-a distanțat treptat de acesta, devenind ulterior cel care a pus bazele noului stat independent. 

 Aderarea Muntenegrului la NATO în 2017 a stârnit multe discuții. Mai multe partide din opoziție, care au fost împotriva separării față de Serbia, deși proeuropene ca viziune, au avut o atitudine potrivnică față de aderarea la alianța euro-atlantică. Motivul principal a fost reprezentat de amintirea încă recentă a bombardamentele NATO din 1999 care au lovit și o serie de obiective de pe teritoriul muntenegrean.

Deși nu este stat membru al Uniunii Europene, Muntenegru folosește moneda euro. Explicația se află în faptul că, la nivelul anilor ’90, dinarii sârbești puteau fi emiși necondiționat de Belgrad pentru a cumpăra proprietăți pe litoralul Adriaticii, situat pe teritoriul Muntenegrului. Pentru a se proteja împotriva acestei politici, Muntenegru a trecut inițial la marca germană, iar ulterior la moneda euro3.

Revenind însă la noua lege muntenegreană, nu putem trece cu vederea nici reacțiile stârnite pe plan internațional, mai exact cele ale Rusiei, fiind bine-cunoscute legăturile tradiționale ale acesteia cu Muntenegru. În data de 31 decembrie, ministrul de externe rus a criticat noua lege, exprimându-și îngrijorarea față de această evoluție ce ar urmări îndepărtarea bisericii sârbe din regiune. Deși diplomația muntenegreană a acuzat Rusia că încearcă să creeze disensiuni în treburile interne, Moscova a negat implicarea.

Note:

1.https://web.archive.org/web/20110722171733/ http://www.cedem.me/fajlovi/editor_fajlovi/istrazivanja/CEDEM_oktobar09.pdf

2.https://balkaninsight.com/2020/01/28/tensions-rise-in-montenegro-after-protesters-clash-with-police/

3.Iulian Mareș, Bursa, Interviu cu Excelența Sa, domnul Milan Begovic, ambasador al Muntenegrului în România, 30.09.2015, http://www.bursa.ro/muntenegru-de-la-federatia-iugoslava-in-drum-spre-uniunea-europeana-279517&s=print&sr=articol&id_articol=279517.html