Autor 5760 vizualizări


Tabloul „Ţărăncuţe” („De la fântănă”) a lui Nicolae Grigorescu este lucrarea cea mai bine vândută a acestui an.  Pictura, estimată iniţial la  90.000 — 160.000 de euro, a fost achiziţionată pentru suma de 320.000 de euro, în cadrul licitaţiei de iarnă Artmark.

Lucrarea face parte dintr-un ciclu de variaţiuni pe aceeaşi temă a "Întoarcerii de la izvor" pe care Grigorescu l-a abordat pe întreg parcursul operei. Către 1895 artistul ajunge la o formulă estetică a elaborărilor sale în care se înscrie, desigur, şi pictura noastră. Pe fundaluri de peisaj, tinere ţăranci cu trupul subţire ca un lujer, cu mâini şi picioare delicate-pictate fin, aproape descriptiv, în contrast cu restul tuşelor libere-cu fota adunată pe mijloc, sunt reprezentate ducând pe umăr, într-o poză clasică dar cu o notă de graţie declarată, un ulcior sau o doniţă cu apă (uneori acestea sunt jos, pe pământ).

În căutarea unor imagini pe care le voia emblematice pentru ideea specificului naţional în pictura românească – tipologii de figuri, gesturi, recuzită, atmosferă din care nu lipseşte relaţia fiinţei umane cu peisajul – Grigorescu prelucrează o temă instaurată în pictura europeană a secolului al XIX-lea de artiştii romantici. Este vorba despre motivul tărăncii italiene, frumos şi sobru model profesionist de la Roma şi Paris, îmbrăcat în pitoreşti costume ciociare şi purtând pe umăr ori pe capul acoperit cu ştergar, vasul de aramă sau ulciorul monumental. Pânze şi acuarele semnate de contemporanii lui Grigorescu, precum William Bouguereau, Jean-Léon Gerôme, Ernest Hébert, Camille Corot, Mariano Fortuny i Marsal (cei doi din urmă, cunoştinţe directe ale artistului nostru) ş.a. sunt elocvente în acest sens.

Grigorescu introduce deci într-o schemă compoziţională consacrată, imagini similare din lumea noastră, integrând prin acest transfer, şcoala românească de pictură, ariei tematice a picturii europene.

Lucrarea de faţă este după opinia noastră, o mărturie a unui astfel de demers creator legat de perioada în care a conceput şi realizat comanda Bancii Naţionale, pictura monumentală şi simbolică, Rodica sau "Venind de la izvor" (Banca Naţională a României, ulei pe pânză, c. 1894-1895).

Din punct de vedere compoziţional, ceea ce este particular operei de faţă în raport cu variaţiunile temei-unde de obicei Grigorescu axează construcţia în jurul unei singure figuri (v. "În repaus", MNAR, inv. 104162/10554)-este prezenţa a două personaje, mamă cu copilul ei. Aşa întâlnim şi în lucrări occidentale cu subiect similar, unde dincolo de categoria portretelor unui singur model, există frecvent şi compoziţia cu două sau mai multe personaje. Aşa se petrece şi în lucrarea lui Gérôme, "Două ţărănci şi un copil" (Musée d"Orsay, inv. RF 2007 14), tablou voit decorativ şi mai plin de fast decât lirica şi discreta pânză de faţă, pictată de Grigorescu în tehnica maturităţii şi concepută în acordurile unui panteism ce-i este propriu. (I.B.)

 

Sursa:Artmark