Autor 4392 vizualizări


Dezbaterea referitoare la rolul lui Ştefan cel Mare în istorie a fost moderată de redactorul şef al revistei Historia, Ion M. Ioniţă, care i-a avut ca invitaţi pe istoricul Marius Diaconescu şi pe jurnalistul Ion Cristoiu, directorul revistei.

Despre Ştefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 şi 1504, se spune că a fost apărătorul creştinătăţii, al Europei împotriva turcilor şi a islamului.

Dosarul revistei Historia, care apare miercuri 15 decembrie, analizează pe larg rolul lui Ştefan cel Mare în lupta pentru apărarea creştinătăţii. Figura domnitorului moldovean a fost invocată deopotrivă de susţinătorii unirii Republicii Moldova cu România, cât şi de adversarii acestei idei.

Principalele idei:

Ion Cristoiu

-Filmul "Ştefan Cel Mare-Vaslui 1475" (realizat în 1974, n.r)  se înscria într-o mare acţiune dedicată epopeii naţionale lansată de Ceauşescu în ultimii ani de domnie, când regimul se paternalizase.

-Nu Ştefan cel Mare a fost pentru regimul Ceauşescu mitul cultivat, ci Mihai Viteazul. Probabil pentru că i se atribuia Unirea, dar şi pentru că intra mai mult în imaginea de conducător autoritar.

-În manualele pe care le învaţă elevii turci victoriile asupra românilor nu există. O singură dată sunt menţionate Ţările Româneşti, când turcii au trecut spre Viena. Ei nu consideră în istoria lor, de mare imperiu, că l-au bătut pe Ştefan cel Mare, o chestie măreaţă, ci că ajuns până la Viena.

-Sadoveanu este cel care il cultiva pe Stefan cel Mare şi il popularizeaza in timpul comunismului.

Istoricul Marius Diaconescu

-Pentru urmaşi Ştefan cel Mare a fost un punct de reper. Ştefan a avut cea mai lungă domnie. 47 de ani este o exceptie. Doar Carol I l-a depăşit. Practic, în afară de cei doi, nu avem pe nimeni în fruntea statelor româneşti care să fi domnit mai mult de 32-35 de ani. Ştefan este un reper tocmai prin longevitatea domniei.

-Cronicarii şi istoricii s-au raportat mereu la Ştefan cel Mare. Ei nu s-au întrebat care era rostul acelor campanii împotriva turcilor.

-Rolul clericilor in Evul Mediu includea actiuni de spionaj.

-Razboaiele lui Stefan cel Mare cu turcii fac parte din Cruciada târzie. Ele au fost declanşate de conflictele lui cu Ţara Românească şi mai ales de implicarea în schimbarea domnului Radu cel Frumos, vasalul turcilor.

-Discursul cu noi aparand aici poarta creştinătăţii justifică orgoliul naţionalist târziu.

-Stefan se manifestă ca un domn autoritar, tăind în numeroase rânduri pe boieri din divanul domnesc.