SONDAJ Jumătate dintre români suspină după comunism

Potrivit unei cercetări INSCOP Research, realizată în perioada 7-14 noiembrie, 44, 7% din respondenţi consideră comunismul drept „un lucru bun pentru România“, iar 44, 4% apreciază că înainte de 1989 se trăia mai bine.Există o doză îngrijorătoare de apreciere pozitivă a regimului comunist în România (sociologii numesc acest fenomen „comunism rezidual”), după cum relevă Barometrul „Adevărul despre România”, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“.

Astfel, conform sondajului a fost realizat în perioada 7-14 noiembrie 2013, 45, 5% din respondenţi consideră că regimul comunist a fost un lucru rău pentru România, dar 44, 7% cred că a fost un lucru bun.Volumul eşantionului a fost de 1.055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi de peste 18 ani, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%. Procentul celor care caracterizează comunismul drept „un lucru bun“ creşte odată cu vârsta subiecţilor şi scade odată cu creşterea nivelului de educaţie.

Locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş au cel mai scăzut grad de apreciere pozitivă a regimului comunist, comparativ cu alte regiuni.

Vârstnicii, mai nostalgici

Explicaţia este legată de evaluarea nivelului de trai:44, 4% din români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decât azi, 33, 6% apreciază că se trăia mai rău şi 15, 6% sunt de părere că se trăia la fel (non-răspunsuri, 6, 4%).

Opinia că se trăia mai bine în Epoca de Aur e mai prezentă pe intervalul de la 50 de ani în sus, deci la segmentele demografice la care statutul asociat vârstei nu este probabil congruent cu cel socio-economic.

Influenţaţi de neîmplinirile prezentului

Volumul mare de respondenţi care apreciază regimul comunist şi nivelul de trai din acea perioadă poate fi explicat ca o consecinţă a nemulţumirii cronice faţă de rezultatele economice şi sociale ale celor 25 de ani de regim capitalist-democratic, şi mai puţin printr-o valorizare în sine a regimului comunist.

Nu trebuie uitat că România s-a remarcat, mai ales în anii ’80, prin austeritatea extremă (lipsa elementelor esenţiale ale supravieţurii:alimente şi căldură). Răspunsurile surprinzătoare ale românilor la aceste întrebări trebuie interpretate aşadar în contextul mitizării unei perioade din urmă cu mai multe decenii, asupra căreia amintirile populaţiei sunt selective şi deformate de neîmplinirile prezentului.Citeste mai mult:adev.ro/mxkv0l