Autor 923 vizualizări


Muzeul "Theodor Aman", singura casă-document de epocă rămasă în Bucureşti, este în continuare închis, la mai bine de trei ani de la terminarea lucrărilor de renovare şi reabilitare. În timp ce în interior încă se reamenajează, în unele părţi din exterior a început să cadă mici părţi din tencuială.

Vizavi de Biblioteca Central Universitară (BCU) din Bucureşti, pe Strada C.A. Rosetti, la numărul 8, se află o clădire impunătoare în stil neoclasic. Este Muzeul "Theodor Aman", imobil construit în 1869 chiar după planurile marelui pictor. Pe poarta de fier de la intrare este pus următorul mesaj:"Muzeul este închis temporar pentru reorganizare". Accesul vizitatorilor este însă restricţionat temporar de câţiva ani.

În septembrie 2004, muzeul a intrat într-un amplu proces de renovare, o parte din bani au fost furnizaţi de către Ambasada SUA şi Clubul Rotary, alţii au venit de la Primăria Capitalei. Lucrările au durat patru ani, deşi termenul iniţial de reabilitare a fost de un an. Întârzierile au fost şi o consecinţă a unor evenimente neprevăzute. De pildă, muncitorii au descoperit că sobele, piese de patrimoniu, la fel ca tot ce se afla în casă, nu aveau niciun fel de fundaţie, astfel încât s-a decis demontarea lor, potrivit Mediafax.

În aprilie 2009 a fost anunţată redeschiderea oficială a muzeului, iar pentru puţin timp publicul a putut vizita doar trei dintre sălile de expoziţie. Acestea cuprindeau lucrări de artă restaurate, precum "Fraţii Aman", "Doamnă în vernil", "Cireşe", "Buchet de liliac" etc.

La momentul respectiv, Ionel Ioniţă, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, sub a cărui administrare se afla Muzeul "Theodor Aman", declara că urmează să fie deschise şi alte două camere, precum şi atelierul pictorului. La scurt timp de la inaugurare, muzeul s-a închis din nou pentru "reamenajare".

"Totul depinde de cum se trece de iarnă"

În decembrie 2012, muzeul este în continuare închis. "Dacă se termină de renovat un muzeu, nu înseamnă că este gata imediat. Au mai fost nevoie de o serie de lucrări de montare a simezelor, a sobelor, a panourilor de lumină şi altele", a declarat Ionel Ioniţă pentru gândul.

În timp ce în muzeu se fac reamenajări, în exterior tencuiala a început să cadă în unele părţi. "Nu ştiam de asta, o să verific. Poate şi pentru că a fost iarnă, frig", a răspuns oficialul după ce i-am adus la cunoştinţă acest lucru. Reîntrebat cum este posibil ca reamenajarea clădirii să dureze mai mult decât renovarea, directorul a răspuns iritat:"Ce, este singurul muzeu din Bucureşti care nu s-a deschis?".

Despre momentul deschiderii spune că va fi anul viitor, pentru că mai trebuie "făcute rame pentru tablouri", însă "totul depinde de cum se trece de iarnă".

Muzeul "Theodor Aman" este cel mai vechi muzeu de artă din Bucureşti, rămas intact de la deschiderea lui, în 1908. Construită în 1869, în stil neoclasic italian, casa a fost concepută în întregime după planurile artistului. Theodor Aman a fost şi autorul mobilierului, al picturii murale din hol şi al decoratiunilor din interior şi exterior. Sculpturile de pe faţada muzeului sunt lucrate tot de artist şi îi înfăţişează pe Michelangelo şi pe Leonardo Da Vinci.

În cei 140 de ani de existenţă, casa construită din cărămidă cu şarpantă de lemn a trecut prin câteva cutremure şi două restaurări. În 1977 a fost acoperit sistemul de ventilaţie, favorizând astfel igrasia care s-a ridicat până la înălţimea de 2, 5 metri, afectând pictura interioară a pereţilor, operă a lui Aman.

Colecţia muzeului cuprinde 196 de picturi, 400 de desene şi gravuri, 50 de plăci de gravură, dar şi obiecte personale, pensule, arme, măşti sau costume. Muzeul este singura casă-document de epocă rămasă în Bucureşti. Ca un detaliu, prin atelierul mare al artistului, care funcţiona ca şi expoziţie permanentă a pictorului, au păşit mai toate personalităţile importante ale epocii.

Pictorul Theodor Aman (1831-1891) a fost cel care, alături de Gheorghe Tătărăscu a înfiinţat (1864) prima şcoală superioară de arte plastice, al cărei director a fost mai bine de un sfert de secol. De numele lui se mai leagă şi organizarea primelor expoziţii colective cu caracter periodic, precum şi cea dintâi pinacotecă bucureşteană.

sursa:www.gandul.inf