Scurtă istorie a mafiei italiene

Autor 49212 vizualizări


Organizaţiile mafiote italiene tradiţionale au apărut în comunităţile săteşti sau pastorale, iar primele lor manifestări sunt legate de viaţa rurală. Cu trăsături definitorii precum structura bine conturată, caracterul ermetic asigurat prin “legea tăcerii”, delimitarea sferelor de influenţă şi a zonelor operaţionale, dinamismul, flexibilitatea şi adaptabilitatea la noile condiţii dar in special interconexiunea cu puterea politică şi stabilirea de relaţii secrete în unele sectoare de stat, clanurile mafiote italiene apar constant in atentia publicului.

COSA NOSTRA, cu arie de acţiune în Sicilia, funcţionează ca un holding multinaţional care beneficiază de o lungă experienţă şi legături strânse cu ramura nord-americană;CAMORRA, cu arie operaţională în zona oraşului Neapole, din regiunea Campagna, este de orientare naţionalistă, rudimentară şi compactă ca organizare;N’DRAGHETA, activă în zona de sud a regiunii Calabria,  mai individualistă şi se manifestă cu turbulenţă excesivă si CORONA SACRA UNITA, cea mai nouă, cu arie de acţiune în sudul regiunii Puglia, mică din punct de vedere al ariei de acţiune pe plan naţional, se manifestă la fel de activ şi violent.

 De la furtul de vite la traficul de droguri

 Cosa Nostra şi-a făcut apariţia la începutul secolului al XVIII-lea, originea fiind strâns legată de cea a latifundiarilor care au dominat structura productivă a Siciliei până la începutul secolului al XIX-lea. “Nelegitimii” erau formaţi din administratori de firme, paznici, agenţi fiscali, vătafi cu atribuţii de control a gestiunii, proprietăţii şi producţiei de intermediere. “Dezmoşteniţii soartei” erau persoane fără nici un fel de proprietăţi, care trăiau în mediul sătesc, din rândul cărora s-au format primele bande criminale care se ocupau, în principal, cu furtul de vite. COSA NOSTRA s-a născut în momentul în care agenţii fiscali s-au alăturat bandelor criminale din rândul “dezmoşteniţilor soartei” formând primele asociaţii. Primul document în care se face referire la o grupare de tip mafiot în Sicilia datează din 1837 şi reprezintă o semnalare a prefectului general de pe lângă Înalta Curte Criminală din Traponi, Pietra Cala Ulla, către superiorii săi din Napoli. 

COSA NOSTRA numără circa 5.000 de membri, ceea ce reprezintă un “om de onoare” la 1.000 de locuitori sicilieni. Unitatea de bază a organizaţiei este “Familia”, care include mai multe grupe formate din “oameni de onoare” şi “soldaţi”. “Capodecina”, şef al unui grup de zece mafioţi, Şeful Mafiei, secondat de un ajutor al şefului, precum şi unul sau mai mulţi consilieri. Deasupra familiilor se află “comisia” sau “cupola”, condusă de un şef care reprezintă puterea absolută a mafiei într-o anumită regiune sau provincie.

Pentru a intra in randurile mafiei este desfasurat un adevarat ritual de initiere. Un candidat trebuie să demonstreze în prealabil reale calităţi, după care este prezentat “oamenilor de onoare” în scopul testării şi stabilirii momentului oportun pentru aderare. În continuare, are loc o ceremonie de iniţiere, cu depunerea jurământului de legământ, după care urmează acceptarea deplină şi asimilarea noului membru de către familie.

Una principalele activităţisunt comerţul clandestin cu stupefiante si spalarea banilor . Acest clan a stabilit inca de la inceputul anilor 1950 linii de trafic între sudul Franţei (morfina era transformată în heroină în Marsilia) şi Statele Unite ale Americii. 1970-Mafia nord-americană a început să se reorienteze către sud-estul asiatic, mafioţii italieni au început să importe heroină turcească pentru piaţa internă şi să practice contrabanda cu cocaină sud-americană. 

Pentru acest clan, si nu  numai, controlul în teritoriu este esenţial . Deviza organizaţiei este aceea că “o mafie fără teritoriu este ca un rege fără regat”.

‘NDRAGHETA.

Numele acestui clan mafiot provine de la cuvântul grecesc “ANDRAGHETOS”, care înseamnă “om valoros şi şiret”. Si acest clan are o existenta mai indelungata, fiind pomenite de unele documente redactate de carabinieri din SEMINARA la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

S-a constituit in contextul  unor afaceri legate de proprietatea funciară, ce au determinat conflictele sociale dintre nobilime, burghezie şi ţărani.  Ţăranii italieni ii considerau pe membrii acestui clan ca unicii lor apărători contra “invadatorilor piemontezi” însă, cu timpul, aceştia au început să-şi dezvăluie adevăratele intenţii şi preocupări de asasini, tâlhari şi hoţi.

‘Ndragheta  are  astazi 144 de clanuri, cu un total de circa 5.600 membri, ceea ce reprezintă un mafiot la 383 locuitori calabrezi. Structura sa este predominant orizontală, dar fără comisii regionale sau provinciale. Clanurile sunt autonome, strict limitate la problemele interne, suspicioase faţă de străini, iar membrii deosebit de loiali şi datorită faptului că membrii unui clan sunt recrutaţi numai din sânul unei singure familii. Alte caracteristici sunt cele ale cifrul scris, obişnuit sau simbolic, pentru ascunderea comunicaţiilor între membrii acesteia si rolul activ pe care  femeile din Calabria il  pot  în avea in organizatie.

Ritualul pe care trebuie sa il treaca un nou membru este diferit de altor organizatii.  trebuia să facă dovada loialităţii, ucigând sau rănind într-o manieră abilă, curajoasă, eliminând orice scrupul moral . Ierarhia era reprezentată de “arborele ştiinţei” şi cuprindea:trunchiul – “şeful boston” sau “piesa nr. 90”, care era creierul coordonator, având putere de viaţă şi de moarte asupra membrilor asociaţiei.
Ramura principală  este reprezentata de contabilul şi administratorul;ramurile sunt experţi amplasaţi pretutindeni;rămurelele – noii recruţi;florile – tinerii de onoare, viitori recruţi iar frunzele – trădătorii.

In anii 1960, familiile mafiote din Ndragheta au început să-şi diversifice activitatea astfel că, pe lângă controlul pieţei fructelor, legumelor şi practicării operaţiunilor speculative cu ulei comestibil, au trecut la contrabanda de ţigări, extorcări şi sechestrări 1970, la traficul cu stupefiante. Aceste clan mafiot a folosit fondurile financiare provenite din activităţi ilegale pentru investiţii în lucrări publice cum au fost:autostrada Calabria-Salerno şi dublarea căii ferate Calabria-San Giovani.


CAMORRA NAPOLETANAa luat fiinţă la începutul secolului al XIX-lea în Napoli, fiind semnalată de documentaţia unui proces desfăşurat în faţa unui tribunal al aşa-zisei “GRANDE MAMMA”, în anul 1819 . Era implicată în probleme politice, fiind folosită adesea în luptele interne dintre burboni şi liberali.  A fost solicitată de mai multe ori pentru a supraveghea rezultatele electorale.

A desfasurat in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial  activităţi de contrabandă cu ţigări şi operaţiunile ilicite pe piaţa fructelor şi legumelor.

Este singura organizaţie criminală care, în urma unei invitaţii speciale, a reuşit să facă parte dintr-un corp de poliţie, realizand o alianţa între lumea interlopă şi comunităţile locale. CAMORRA a contat întotdeauna pe sprijinul politicienilor, legăturile cu aceştia dezvoltându-se, în mod deosebit, după cutremurul din 1980, când această organizaţie s-a implicat în procesul de reconstrucţie a zonelor devastate.

Organizaţia este constituită din peste 100 grupări, care se formează şi se destramă uşor şi numără aproximativ 6.700 membri afiliaţi, ceea ce reprezintă un mafiot la 855 locuitori ai regiunii.

Este liber constituită, neavând comisii de conducere provinciale sau regionale.

 Sacra Corona Unita  a apărut şi s-a dezvoltat în Puglia, la începutul anilor ’80. A fost fondată de Giuseppe Rogoli, în închisoarea din Lecce, în noaptea de Crăciun a anului 1983. 

Este formata din 47 de clanuri şi circa 1.560 membri concentraţi în Brindisi, Lecce, Taranto şi Bari. Organizaţia are o structură ierarhică verticală, după modelul mafiot sicilian, cu o comisie care mediază conflictele dintre clanuri, desfăşoară activităţi de infiltrare în diferite medii de interes, practicând din plin metoda corupţiei, hotărăşte asupra asasinatelor privind personalităţi incomode italiene.

Printre activitatile sale criminale sunt operaţiuni de trafic de droguri, în special pe ruta Balcani, specula, cămătăria, loteriile ilegale, operaţiuni de “spălare a banilor murdari”.

Legături cu alte organizaţii criminale

Sefii altor organizatii, precum  CAMORRA, cum sunt Umberto Ammaturo, Eduard Berdellino şi Michele  Zazo, au fost iniţial “oameni de onoare” ai COSA NOSTRA. Acesta plasarea familiilor mafiote în diferite ţări, în special Germania, Franţa, Spania, Belgia şi Anglia şi mai puţin de a realiza legături cu structurile criminale locale. În S.U.A., COSA NOSTRA nord-americană s-a creat ca o ramură a organizaţiei mafiote siciliene, ceea ce denotă strânse legături între aceste structuri. În Germania, s-a descoperit că grupări de imigranţi sicilieni, asociate după modelul mafiot, desfăşoară activităţi de investiţii şi au format eşaloane ale forţei de muncă, angajate

Clanurile mafiote neitaliene

Pe langa aceste clanuri mafiote traditonale, in ultimii ani si-au facut din ce in ce mai mult simtita prezenta clanuri mafioate de origine straina.  Cele mai active sunt albaneze si rusesti. Ele actioneaza cu o un grad de violenta mult mai ridicat decat al  mafiei italiene.

Mafia Albanezăeste una din cele  mai violente dintre mafii extracomunitare. Albanezii sunt considerati printre cei mai  săraci locuitori, dar care nici nu au o apetenta spre a munci si a castiga un ban cinstit . clanurile mafiotre precum Banda din Fierau  laboratoare clandestine pentru produs heroină, care prelucrează recolta strânsă de pe plantaţiile din zonă. Drogul este produs chiar şi în familie, în locuinţe particulare.Alte clanuriprecum   Banda din Berat, se ocupă de racolarea de prostituate şi aducerea lor în Italia. Mafia paşapoartelordin Tirana, falsifică documente de călătorie şi le furnizează candidaţilor la imigrare ilegală. Sunt contrafăcute, cu precădere, paşapoarte olandeze şi belgiene.Mafia flotei pescăreştiîşi are sediile în localităţile Durres şi Senghini, ocupându-se cu transportarea clandestinilor. Mafia de laVlora-centrul transportatorilor de droguri, de armament şi clandestini cu şalupe de mare putere.Mafiaautoturismelor furate, cu sediul la Durres, şi-a organizat piaţa de desfacere în zona portului, unde se procedează la operaţiuni deschise de vânzare-cumpărare.

Mafia Rusă  se ocupa cu reciclarea de fonduri, cumpără societăţi agricole şi industriale, imobile de valoare mare, hoteluri, centre comerciale. Un procent insemnat din investiţiile ruseşti în străinătate sunt realizate cu fonduri rezultate din operaţiuni ilicite zona preferată rămânând coasta Mării Adriatice. Ca si mafia albaneza, actioneaza violenţa fără prejudecăţi, evită ciocnirile deschise cu autorităţile italiene şi încearcă să iasă cât mai puţin şi cât mai rar în evidenţă.

Veniturile mafiei reinvestite in afaceri legale

Se estimeaza ca, anual, organizaţiile criminale italiene „învârt" 120-180 miliarde de euro. Atfel, adunate, mafiile italiene ar avea un venit anual mai mare decât PIB-urile Sloveniei, Estoniei şi Croaţiei. Actionand tot mai legal, mafiotii italieni si-au gasit noi metode de spalare a banilor murdari.

 Numai o parte din banii obtinuti ilegal, este reinvestită în activităţile infracţionale tradiţionale (droguri, arme, etc.), restul fiind transferat în economia legală din multe ţări europene, sub diverse forme.În prezent, aproape orice întreprindere de crimă organizată din Italia acţionează prin intermediul unor sisteme de companii, are participaţii financiare în societăţi comerciale legale şi instituţii de credit, contribuind  la funcţionarea statelor împotriva cărora acţionează.

Lupta contra mafiei-o cauza pierduta?

Statul italian are un adevarat sistem de masuri luate si organisme infiintate pentru combaterea mafiei, atat la nivel natioanal cat si la nivel local. Comisia Parlamentară Antimafia, care are rolul de a verifica modul de aplicare al legilor şi îndrumărilor date de Parlament cu privire la asociaţiile mafiote, Procuratura Naţională Antimafia, care coordonează activitatea de urmărire penală şi cercetarea organizaţiilor mafiote;Departamentul de Investigaţii Antimafia, care coordonează investigaţiile generale cu privire la crima organizată şi conduce efectiv investigaţiile poliţiei judiciare referitoare la asociaţiile criminale de tip mafiot. La nivel local actioneaza organisme precum  Departamentele districtuale antimafia, localizate în fiecare district judiciar, având în responsabilitate activitatea de investigaţii referitoare la crima organizată din raza de acţiune a Curţii de Apel Districtuale.

 Operarea de arestări în rândul membrilor asociaţiilor mafiote şi confiscarea averilor realizate prin mijloace ilicite si sancţionarea funcţionarilor publici, în special a primarilor corupti sunt doar cateva dintre masurile luate de autoritati.  Cum, in ciuda unor importante lovituri date in ultimii ani, clanurile mafiote isi vad in continuare de afaceri, lupta contra lor  este departe de a fi castigata.