Schelete medievale într-o peşteră din Bihor
Doi speologi bihoreni, Dan Pitic din Oradea şi Dezideriu Szabo – Ţupi din Roşia, sunt autorii uneia dintre cele mai intrigante descoperiri de dată recentă din Bihor. Pe, sau mai bine zis în podeaua unei peşteri altfel destul de circulate din Pădurea Craiului, aceştia au dat peste nişte rămăşiţe umane care s-au dovedit a fi, după primele evalurări, din Evul Mediu Timpuriu.
Oamenii porniseră la peşteră cu intenţia unei ture lejere, educativ-distractivă pentru fiica unuia dintre ei. După două zile reveneau cu arheologul Călin Ghemiş care le-a confirmat că treaba e serioasă. „Până acum sunt şapte dar estimez că vom mai găsi doi indivizi. Vârsta cronologică a necropolei este Evul Mediu Timpuriu, secolele X-XII, dar deocamdată nu sunt probe datate cu carbon radioactiv”, spune arheologul Călin Ghemiş de la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. Cercetarea e în curs şi pare că se va întinde pe mai mulţi ani.
Speologie şi arheologie:într-o tură ce se anunţa cât se poate de lejeră, doi speologi au descoperit mai multe schelete umane.
Măturând pământul cu grijă, cu mâna, înaintând pe conturul tibiei, au dat de articulaţia genunchiului. Au înţeles că descoperirea are potenţial şi au dat alarma. Arheologul Călin Ghemiş le-a confirmat bănuielile şi aşa, ceea ce a început ca o tură speo lejeră, s-a concretizat într-una dintre cele mai misterioase descoperiri recente din Bihor:şapte schelete, unele în conexiune anatomică, depuse pe podeaua peşterii. O necropolă nouă, noi semne de întrebare şi prilej de noi scenarii.
Vârsta cronologică a necropolei este Evul Mediu Timpuriu, secolele X-XII, dar deocamdată nu sunt probe datate cu carbon radioactiv”, spune arheologul Călin Ghemiş de la Muzeul ţării Crişurilor. Acesta zice că anul viitor sau în 2017, în funcţie de banii disponibili, se va face analiza ADN-ului, pentru stabilirea tipului uman, a populaţiei de care aparţin indivizii.
O astfel de analiză costă 350 de euro iar în cazul necropolei ar fi nevoie de două. Ghemiş zice că în acest moment instituţia nu dispune de bani pentru asta.
Pe baza ceramicii din zona în care au fost găsite scheletele, arheologul apreciază Evul Mediu Timpuriu ca vârstă cronologică a necropolei. „Problema e ce caută acolo. În acea perioadă aveam o populaţie creştină şi cimitire ale localităţilor. Poate că sunt victimele unui conflict. Poate au fost căraţi şi ascunşi acolo dar mă gândeam că e dificil să îi cari până acolo şi să-i depui, suişul e dificil. După ce recompunem scheletele vom putea spune dacă au murit de moarte violentă sau de ceva în genul unei epidemii, de exemplu. Ca nespecialist în asta, pot estima că toţi au fost adulţi, undeva la 20 sau 30 de ani”, spune arheologul.
Patru dintre schelete au fost găsite în conexiune anatomică iar celelalte împrăştiate sub tavanul jos. Cei care le-au văzut nu exclud ca acestea să fi fost mutate de episoade de inundare a galeriei sau să fi fost deranjate de animalele sălbatice.
Ghemiş zice că o cercetare completă a necropolei este o treabă de câţiva ani buni. Până la aflarea unor răspunsuri, munca de cercetare se desfăşoară în condiţii dificile. „E sinistru. Se lucrează cu o mână, stând pe-o rână, nas în nas cu scheletul”, spune arheologul.
Pare, totuşi, un impediment nesemnificativ în raport cu rezultatul sperat – aşezarea unei noi piese din puzzle-ul istoric al zonei.
tot articolul pe BIHON.RO
