Salvaţi istoria Galaţiului! Cavoul doctorului Aristide Serfioti, bijuterie cioplită în piatră
Ansamblul funerar monumental se află într-o avansată stare de degradare, trecerea anilor lăsând urme adânci asupra construcţiei. Ridicat în 1880, cavoul colonelului-doctor Aristide Serfioti necesită lucrări urgente de conservare şi reabilitare.
În anul 1878, doctorul Aristide Serfioti a cumpărat de la membrii familiei domnitorului Ghica, moşia Calica pe care se află actualul cartier Fileşti. Acolo a construit biserica cu hramul "Sfânta Treime" în locul altui lăcas de cult, din chirpici, datând de la 1845.
În anul 1880, a realizat un cavou pentru familia sa, o construcţie impunătoare, ca o bazilică în miniatură. Din păcate, trecerea anilor şi dezinteresul moştenitorilor doctorului Serfioti au făcut ca ansamblul funerar să se deterioreze.
Istorie înlăcrimată!
Construcţia şi-a păstrat frumuseţea de odinioară, însă la exterior se observă că materialul este fisurat, iar unele porţiuni din marmură sunt desprinse. Portiţa care permite accesul în încăperea centrală a construcţiei neoclasice, o adevărată bijuterie dantelată, are elementele decorative rupte.
De asemenea, postamentul unuia dintre cele două elemente decorative aflate pe cavou, a suferit o intervenţie, în sensul înlocuirii pietrei cu cărămidă şi apoi tencuirea stângace cu ciment.
Liantul folosit la îmbinarea plăcilor a dispărut de-a lungul timpului datorită acţiunii factorilor climatici:ploi, vânt, îngheţ, soare, permiţând apariţia infiltraţiilor la demisol.
„Din cauza infiltraţiilor, în întreg interiorul cavoului, fresca s-a degradat iremediabil, pe suprafeţe întinse, atât pe tavan, cât şi pe pereţi. Pe unele porţiuni aceasta mai poate fi observată şi poate constitui model de restaurare”, ne-a precizat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi (DJCPNG).
Cavoul este alcătuit din două nivele:unul la demisol, iar celălalt de forma unei terase în trepte. Construcţia în sine, prin volumele aerodinamice conţinute, prin formele suple, sprintene, armonios închegate, dă senzaţia de înălţare, de perfectă verticalitate, de forţă ascensională.
Monumentul funerar dispune pe laturi şi de o fortificaţie prevăzută cu metereze. Pe latura de răsărit a terasei se înalţă partea cea mai interesantă a cavoului, o adevarată bijuterie artistică cioplită în piatră, care impresionează prin formele elansate ale elementelor ce o compun, prin decoraţia atât de variată si maiestrit lucrată.
Ansamblul arhitectural de la acest nivel, construit în stil neoclasic, este alcătuit dintr-o încăpere centrală, cu deschideri spre răsărit şi apus, şi două abside laterale. Faţadele de pe laturile de est şi vest se prezintă sub forma a doua arcade ogivale cu arcuri suprapuse, înscrise în trunchiul piramidei de piatră a acoperişului.
Coborând la demisol, nu se poate să nu se observe marmura placată în model pe pardoseală. În încăperea de la intrare se află mormintele, acoperite cu pietre de mormânt, confecţionate din marmură albastră ale tatălui, mamei şi mătuşii doctorului Serfioti.
Pereţii şi tavanul sunt pictaţi în tehnica frescă, culorile vii, care se mai pot observa foarte bine pe alocuri, fiind mărturie a măiestriei pictorului. Accesul în camera mortuară se face printr-o uşă, în două canate, din fier forjat, cu model. Nu poate să nu atragă atenţia feroneria acestei uşi (balamale, mânere).
În camera mortuară a ctitorilor, pe peretele de la est se află o troiţă, confecţionată din marmură albă de Carara.Arcada troiţei se sprijină pe două coloane, toate fiind sculptate, reprezentând motive vegetale. În interiorul troiţei se află o icoană pictată pe lemn, reprezentând Sf.Treime.
Pe laturile dinspre sud şi nord, ferestrele, executate din fier forjat, au vitralii. În mijlocul camerei mortuare se află mormântul doctorului Aristide Serfioti, acoperit cu placă de marmură albastră. Alături, se află mormântul soţiei sale, piatra de mormânt, confecţionată tot din marmură albastră, având forma unui sicriu.
Statul juridic îndoielnic
Situaţia juridică incertă a monumentului împiedică autorităţile locale să demareze lucrări de reabilitare.
„Din discuţia cu parohul George Postolachi, preotul bisericii în curtea căreia se află monumentul, a reieşit că urmaşi de-ai ctitorului, care locuiesc în Grecia, au venit şi au fotografiat cavoul şi biserica dar n-au mai revenit ”, a conchis Marius Mitrof.
