Sala Unirii din Alba Iulia va intra în reabilitare

Autor 543 vizualizări


Sala Unirii din Alba Iulia va intra de săptămâna viitoare în reabilitare, urmând să fie redeschisă la 1 Decembrie 2018, cu ocazia Centenarul Unirii, a declarat administratorul public al județului Alba, Dan Popescu, pentru Agerpres.

Clădirea în care la 1 Decembrie 1918 a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România nu va fi închisă deocamdată pentru public, ea putând fi vizitată și în următoarele săptămâni, perioadă în care se va face amenajarea de șantier și se va lucra mai mult în exterior sau în alte încăperi, a precizat Gabriel Rustoiu, directorul general al Muzeului Național al Unirii (MNU) Alba Iulia.

Rustoiu a subliniat că expoziția de etnografie nu va mai fi la Sala Unirii, ea urmând să fie dedicată strict actului de la 1 Decembrie 1918.

"Expoziția de bază va cuprinde momentele premergătoare Marii Uniri și va fi cu totul altceva. Vom avea și săli de expoziții temporare, precum și o mansardare într-o aripă a Sălii Unirii. Practic, cei care ne vor călca pragul vor vedea o cu totul altă Sală a Unirii, așa cum a existat ea la 1922 (când clădirea a fost modificată - n.r.)", a afirmat directorul general al MNU Alba Iulia.

Clădirea în care a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România

Construită în 1900, a servit drept cantină militară, locul de festivități și recepții al armatei austro-ungare. La 1 decembrie 1918 a fost aleasă ca loc de desfășurare al lucrărilor Marii Adunări Naționale pentru că era cea mai spațioasă clădire din oraș, singura ce putea să adune sub acoperișul său pe cei 1228 de delegați ai națiunii române. Câțiva ani mai târziu, cu prilejul încoronării, a fost amplu înfrumusețată și i s-au adăugat bolta și un portal monumental în dreptul intrării, în forma unui arc de triumf. Sub arcadă tronează o inscripție în limba latină ce comemorează evenimentul de la 1 decembrie: „Anno Domini MDCCCCXVIII kalendis decembriis, hoc loco Unio Transilvaniae universa cum Daco Romania sollenni et unanimo populii voto in perpetuum atque irevocabiliter proclamaata est cuius rei memoria sempiterna sit”. Clădirea a fost organizată ca spațiu expozițional în 1968, cu prilejul celebrării semicentenarului unirii, se precizează pe site-ul MNU Alba Iulia.

Sala centrală adăpostește o expoziție consacrată momentului 1918. Piesele aflate sunt de o valoare deosebită și poartă o încărcătură ce fac să vibreze spiritul oricărui român. Biroul avocatului Aurel Lazăr, de exemplu, vorbește despre primul mare moment ce a premers unirea, și anume redactarea Declarației de autodeterminare a românilor din Transilvania, la 12 octombrie 1918. Declarația avea să fie citită la 18 octombrie de Alexandru Vaida-Voevod în parlamentul budapestan și să marcheze direcția pe care se angajau românii transilvăneni în perioada ce urma, desfacerea totală de Ungaria și pregătirea demersurilor pentru realizarea unirii cu România.

În cadrul expoziției mai pot fi văzute  diferite însemne ale participanților la Unire, steaguri, medalii, credenționale (mandate de împuternicire) ale reprezentanților oficiali ai națiunii române, planuri de apărare a orașului. Aparatul de fotografiat cu care au fost realizate cele cinci poze ale unirii se află de asemenea în expoziție. Fotograful neoficial al acelei zile a fost Samoilă Mârza, veteran de război venit împreună cu delegația din satul Galtiu. Întâmplarea a făcut ca Samoilă Mârza să fie singurul posesor de aparat de fotografiat din toți cei 100.000 de oameni participanți la unire. Fotograful oficial al orașului, care ar fi urmat să realizeze un set de poze în această zi, a lipsit în condiții suspecte, astfel încât cadrele luate de Samoilă Mârza sunt singurele mărturii de acest fel ale zilei de 1 decembrie. Aceste fotografii pot fi văzute și în expoziția Sălii Unirii, atestând participarea unei mulțimi nesfârșite de oameni la eveniment. Din păcate, Samoilă Mârza nu a participat și la lucrările ținute în clădirea ce avea să primească numele de „Sala Unirii”, ci a stat cu mulțimea, pe Câmpul lui Horea, în afara zidurilor cetății.

Pe pereții interiori ai sălii sunt gravate documentele de căpătâi ale realizării de la 1 decembrie, cea mai importantă fiind Rezoluția Unirii, actul fundamental citit de Vasile Goldiș la ora 12 în ziua de 1 decembrie, în plenul Adunării și votat în unanimitate de către cei prezenți. La punctul 1, cel mai important, stă scris că “Adunarea Națională a românilor din Transilvania, Banat și Ţara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Altfel, actul este unul democratic, chiar avangardist din această perspectivă, însumând principiile după care se realiza unirea.

În spațiile laterale ale Sălii Unirii și la subsol este organizată o expoziție etnografică. Cele mai multe dintre exponate trimit la obiceiurile și tradițiile din zona Munților Apuseni. Este reconstituit un târg tradițional și sunt prezentate o gamă foarte largă de obiecte moțești, ținând de munca la camp, de lucrul cu animalele, de confecționare de haine sau de bucătăria tradițională. Sălile sunt organizate thematic: consacrate târgului, muncii, vieții religioase, copilăriei, nunții, șezătorii. Un set spectaculos de fotografii însoțește exponatele, cu imagini preluate începând cu anii 20 ai secolului al XX-lea, într-o perioadă în care aceste tradiții erau încă intacte.

În fața și în spatele Sălii se află o galerie de busturi ale fruntașilor de la 1918, oameni politici, oameni de arme și de cultură și reprezentanți ai clerului.


" "