Autor 1411 vizualizări


Sonda robotică care transportă cel mai mare şi mai scump vehicul de explorare extraterestră construit vreodată a amartizat la ora României 22:55 în craterul din emisfera nordică. Obiectivul principal al misiunii este căutarea de urme de viaţă.

Dacă această călătorie ar fi avut loc acum 3.500 de milioane de ani, Perseverance ar fi ajuns într-un lac alimentat de un râu cu sedimente – ceea ce se crede că era craterul Jazero, care are un diametru de 45 de kilometri. În acea epocă, Marte era o planetă albastră, precum Pământul. Este cunoscut că pe această planetă „geamănă” Terrei existau condiţii de bază pentru dezvoltarea vieţii. În acelaşi timp, pe Pământ au apărut primele forme de viaţă. Însă, în urmă cu multe milioane de ani, Marte a început să îşi piardă din atmosferă şi a devenit, treptat, un deşert îngheţat, notează Adevărul

„I am safe on Mars” (Sunt în siguranţă pe Marte) este primul mesajul transmis de Perseverance, de la peste 220 de milioane de kilometri depărtare.

Perseverance, care a fost lansat în luna iulie 2020, are forma unei maşini cu şase roţi şi greutatea de 1 tonă, echipată cu şapte instrumente ştiinţifice cu ajutorul cărora va încerca să analizeze compoziţia atomică şi chimică a fundului lacului azi dispărut.

„Perseverance este vehiculul de explorare marţiană cel mai ambiţios pe care l-a lansat NASA”, a explicat Thomas Zurbuchen, şeful ştiinţific al agenţiei spaţiale a SUA.

Destinaţia lui reprezintă operaţiunea „cea mai complicată” de până acum. Vehiculul este cel mai greu, complex şi scump: aproximativ 2.200 de milioane de euro. Partea decisivă a amertizării a avut loc în jurul orei României 22:45. Totul a început cu pătrunderea în atmosfera Marte, care are o densitate de 100 de ori mai scăzută decât a Pământului, ceea ce i-a frânat mult mai puţin viteza de 20.000 de kilometri pe oră. Retrorachetele, paraşutele enorme şi o macara au adus roverul la o viteză foarte scăzută. 


Critice au fost cele şapte minute dinainte de amartizare – „şapte minute de teroare”, după cum a spus NASA. Toată secvenţa a fost automată. Responsabilii controlului misiunii nu ar fi putut face nimic pentru a corecta traiectoria sau soluţiona vreo problemă.

Foto sus: NASA