Autor 1096 vizualizări


Comunitatea locală din Ruginoasa se ia la „trântă“ cu instituţiile locale şi centrale pentru „repatrierea“ osemintelor domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

„Războiul oaselor“, început imediat după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, este mai actual ca niciodată printre locuitorii comunei ieşene. Aceştia vor cu orice preţ să respecte ultima dorinţă a domnului Unirii Principatelor şi să înapoieze rămăşiţele lumeşti ale acestuia, aflate în pribegie încă din anul 1944. „Între vorbele răzleţe cele mai putu înţelege principesa, fură de iertare… Ruginoasa, patrie şi copii“, spunea Elena Cuza într-un interviu acordat la începutul secoluli XX presei de la Bucureşti despre ultimele clipe din viaţa fostului domnitor. Potrivit unui document descoperit recent în arhiva bisericii din Ruginoasa se atestă faptul că osemintele domnitorului urmau să se întoarcă în comuna ieşeană de la Curtea de Argeş, unde au fost duse în 1944, cu puţin timp înainte ca ruşii să rupă frontul la Tg. Frumos.

Anul trecut, în prima zi a lunii septembrie, la cerinţele locuitorilor din comună s-a format şi un comitet de iniţiativă care să readucă osemintele lui Cuza „la locul său de veci, acolo unde sufletul său s-a contopit cu ţărâna pământului Ruginoasei. Cripta din interiorul Bisericii Domneşti «Adormirea Maicii Domnului» din Ruginoasa îl aşteaptă“, după cum au transmis membrii acestui comitet. Din acest organism fac parte cadre didactice, preoţii din comună, dar şi autorităţile locale în frunte cu Ionel Morariu, primarul comunei Ruginoasa.

Până în prezent, memoriile depuse către instituţiile abilitate spre a obţine o decizie în acest sens au fost cât se poate de evazive, au arătat reprezentanţii comitetului într-o adresă trimisă „Ziarului de Iaşi“. „Cităm din răspunsul Ministerului Culturii:«Înţelegem dorinţele de afirmare a importanţei istorice a localităţii Ruginoasa şi interesul privind atragerea vizitatorilor pe lângă Palatul Cuza, recent reabilitat şi redeschis circuitului turistic…».

Importanţa istorică a localităţii Ruginoasa este bine stabilită. Nu dorinţa de afirmare ne îndreaptă pe noi în abordarea acestui subiect, ci dorinţa cetăţenilor acestei localităţi de a respecta dorinţa de suflet a Marelui Domnitor“, au precizat aceştia. În prezent, aceştia sunt hotărâţi să facă demersuri pe lângă Primăria municipiului Iaşi, respectiv Fundaţia culturală „Mihail Kogălniceanu“ pentru a repara abuzul realizat de aceste două instituţii în luna aprilie a anului 1947. „Osemintele domnitorului Cuza au fost luate abuziv de către Primăria Iaşi şi Fundaţia Kogălniceanu de la Mănăstirea Curtea de Argeş şi amplasate la Biserica Trei Ierarhi. Nu au avut niciun document, nicio hotărâre emisă în acest sens la acea dată. Pur şi simplu au fost luate. În schimb, noi avem procesul verbal redactat în momentul când au fost evacuate osemintele din cauza războiului la Curtea de Argeş. În document se prevedea că vor fi retrimise la Ruginoasa imediat ce acest lucru va fi posibil“, spune Cristina Axinia, directorul Centrului Cultural din comună şi membră a comitetului de iniţiativă.

Unde ar putea fi puse osemintele

Unul dintre cei mai reputaţi istorici ai Iaşului consideră că demersul autorităţilor din Ruginoasa are legitimitate. Profesorul universitar Mihai Cojocariu, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universităţii „Cuza“, crede că „repatrierea“ osemintelor trebuie realizată într-un monument funerar nou, construit special pentru a evidenţia posteritatea domnitorului. O altă opinie a universitarului ieşean este ca osemintele să fie reînhumate în soclul statuii lui Cuza din Piaţa Unirii. „Cuza ar merita. Nu să fie înmormântat într-un ungher. Ar trebui înmormântat aşa cum s-a meritat cu marii eroi ai unui popor. Trebuie un monument special conceput acestuia în parcul de la Ruginoasa. În acest fel, ar spori atractivitatea. În prezent, biserica de la Ruginoasa este lăcaş de parohie. Altul era statutul în momentul în care era capelă sturdzească, şi apoi a familiei Cuza. Totuşi, decât la «Trei Ierarhi», unde a fost depus mai curând din întâmplare în căutarea unui loc, preferabil este la Ruginoasa. Opinia mea, cel mai potrivit este la Ruginoasa, într-un monument construit din temelii. Un monument funebru. Un alt loc este vechea biserică din comună, în cripta unde l-a depus Elena Cuza în anul 1907. O altă variantă, de luat în seamă, ar fi în soclul statuii din Piaţa Unirii din Iaşi“, a opinat profesorul Cojocariu.

„Patrimonial, corect este ca istoria să fie readusă la locul faptei“

De asemenea, istoricul Andi Mihalache, cercetător în cadrul Institutului de Istorie A.D. Xenopol din Iaşi, împărtăşeşte în linii mari poziţia profesorului Cojocariu, aducând în discuţie principiile patrimoniale. „Din punct de vedere patrimonial, osemintele ar trebui să fie acolo unde au fost iniţial puse. Luarea acestora de la Ruginoasa a fost conjuncturală, din cauza celui de-al Doilea Război Mondial. A existat pericolul ca mormântul să fie profanat. Patrimonial, corect este ca istoria să fie readusă la locul faptei“. Referitor la varianta depunerii osemintelor în soclul statuii domnitorului din Piaţa Unirii, cercetătorul ieşean spune că în trecut a existat un precedent, aducând în discuţie cazul reînhumării rămăşiţelor pământeşti ale lui Gheorghe Asachi. Stins din viaţă în noiembrie 1869, Asachi a fost înmormântat la Biserica 40 Mucenici din municipiul Iaşi, situată vis-à-vis de sediul actual al filialei ieşene a Academiei Române. Ulterior, în anul 1890, osemintele lui şi ale soţiei sale, Elena, au fost reînhumate în soclul statuii din faţa şcolii care îi poartă numele, situată în faţa sediului Prefecturii ieşene.

Continuare pe www.ziaruldeiasi.ro

""