Război hibrid sau dezvoltare economică? – declarație de intenție de colaborare cu Tirolul de Sud
Agenția națională ungară de presă, MTI, a informat că preşedinţii consiliilor judeţene Covasna, Harghita şi Mureş, care, în viziunea oficiosului guvernamental ungar, alcătuiesc ținutul secuiesc, şi viceguvernatorul regiunii autonome Bolzano (una dintre cele două subdiviziuni ale regiunii autonome Trentino - Tirolul de Sud) din Italia au semnat, joi, 21 februarie 2019, la Sfântu Gheorghe, o declaraţie de intenţie privind elaborarea unui acord de colaborare.
Potrivit documentului, redactat în termeni destul de generali, semnatarii se angajează la elaborarea unui acord care să fie baza legală a atingerii scopurilor comune (?) şi care va contribui la dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre popoarele (!) Italiei şi României.
De asemenea, se susține că între regiunea preponderent maghiară din România şi regiunea din Italia, în care populaţia germană este majoritară, există viziuni similare privind înţelegerea culturală, colaborarea dintre minoritate şi majoritate, convieţuirea dintre grupurile etnice.
Regiunea Tirolul de Sud a obținut autonomia în cadrul Italiei, în 1972, prin comiterea unei serii de acte teroriste, îndreptate împotriva infrastructurii italiene, de către entitățile ce acționau pentru ieșirea de sub autoritatea Romei. Actul semnat ieri reprezintă, se pare, cea mai recentă inițiativă, dintr-o serie de măsuri ale unor reprezentanți maghiari, care au ca model Tirolul de sud atinci când solicită autonomia teritorială! De remarcat este și faptul că după obținerea autonomiei, în prezent, liderii politici ai regiunii autonome Tirolul de Sud au un discurs orientat către obținerea independenței provinciei față de Italia, similar situației din Catalunia, Spania, alt model invocat de liderii UDMR pentru a tensiona permanent relațiile interetnice.
Deși acțiunea liderilor maghiari din administrația locală poate fi interpretată în cheia începerii campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, gestul în sine ridică serioase semne de întrebare și credem că ar trebui să genereze și unele reacții din partea autorităților române. Despre înfrățirea căror regiuni se vorbește în comunicatuil MTI, în condițiile în care cu toții știm că ținutul secuiesc este o invenție a Uniunii Sovietice care a luat naștere la începutul anilor 50 tocmai pentru a crea instabilitate în România comunistă de atunci și a o menține sub sfera de influență a Moscovei!
E adevărat că multe lucruri nu s-au schimbat, Federația Rusă fiind și în prezent interesată de orice vulnerabilități care pot fi speculate în statele membre NATO și UE pentru a crea degringoladă și confuzie! Putem avansa ca ipoteză că această declarație de intenție nu reprezintă altceva, decât o nouă etapă a unui război hibrid purtat de Federația Rusă la adresa României! Mai departe, oare la ce popoare se referă conținutul declarației, pentru că sunt binecunoscute acțiunile unor organizații ultraradicale maghiare care consiseră secuii ca fiind un popor (!) ce ar avea dreptul la autodeterminare! Și, mai departe, care sunt oare scopurile comune ale semnatarilor declarației? Să fie oare vorba despre dezvoltatrea economică? Dacă este așa, ar putea liderii UDMR să explice cum sunt interesați, dintr-o dată, de dezvoltarea economică a regiunii în condițiile în care de aproape 30 de ani sunt la conducerea județelor Covasna, Harghita și Mureș și, cu toate acestea, nu au mișcat un deget pentru creșterea bunăstării locuitorilor ei. Din contră, primari ai UDMR au ieșit în spațiul public și au făcut un act de bravură din faptul că se opun oricăror investiții non-ungare în regiune pentru a nu fi alterată proporția etnică!!
Sau viitoarele parteneriate pe care cei trei președinți ai Consiliilor Județene Covasna, Harghita și Mureș le doresc cu reprezentanți Tirolului de Sud ascund interese pur economice personale și modalități de a cheltui impresionantele sume de bani alocate de guvernul ungar prin Programul de Dezvoltare Economică a Ardealului? Acest program, de altfel, urmărește subordonarea economică a celor trei județe în menghina clientelară a FIDESZ, partidul de guvernământ controlat autocratic de Viktor Orban, fără niciun impact real în ceea ce înseamnă mult clamata bunăstare adusă comunității maghiare. Se ridică și întrebarea de unde disponbilitatea dezangajării unor fonduri imense de la bugetul de stat al Ungariei de la proiectele destinate propriilor cetățeni la finanțarea unor himere în Transilvania. Dacă acele fonduri sunt cu aadevărat ungare și nu provin din surse estice de finanțare, singura explicație ar fi lipsa oricăror mecanisme de control fiscal a acestor bani, pretextul perfect pentru FIDESZ de a întoarce în buzunarul partidului milioanele de euro alocate programului.
Suntem curioși cum va reacționa Ministerului Român al Afacerilor Externe, instituția care evalueză oportunitatea încheierii unor parteneriate ale administațiilor locale cu unități administrative din străinătate (conform site-ului MAE).
