Autor 3967 vizualizări


Rămăşiţe de Homo sapiens vechi de 32.000 de ani au fost descoperite în Crimeea, Ucraina, fiind cea mai veche mărturie directă a prezenţei omului modern în această regiune a Europei, fapt care sugerează că acesta a colonizat continentul de la est la vest, din Orientul Mijlociu, potrivit AFP.

Datarea cu carbon 14 a unui os uman, dar şi a unui os de cerb descoperite în situl Buran-Kaya III, în sudul muntos al Ucrainei, a stabilit că acestea sunt vechi de aproximativ 32.000 de ani. Acestea ar fi unele din cele mai vechi dovezi ale prezenţei omului modern în Europa, potrivit unui comunicat emis de Centre national de la recherche scientifique (CNRS), din Franţa, care a participat la cercetări.

Doar un sit românesc şi unul rus s-au dovedit a conţine urme mai vechi ale Homo sapiens decât cele descoperite în Crimeea, cu rămăşiţe vechi de 34.000 de ani, respectiv 33.000 de ani, precizează CNRS, pentru care noua descoperire-prezentată într-un articol publicat în PLoS One-"atestă ipoteza unei colonizări a continentului de la est la vest de către primii oameni moderni din punct de vedere anatomic".

Cele mai vechi rămăşiţe de Homo sapiens descoperite până în prezent în Europa, de 34.000-35.000 de ani, au fost găsite în România, în Peştera cu Oase, din apropiere de Anina, judeţul Caraş-Severin, a declarat arheologul Roxana Dobrescu, de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române. Oasele de Homo sapiens au fost găsite în 2002, de cercetători ai Institutului de Speologie al Academiei Române, secţia de la Cluj-Napoca, care au chemat o echipă internaţională de arheologi condusă de americanul Erik Trinkaus. În peşteră nu a fost însă găsită vreo urmă de activitate antropică, ci numai oase umane, a precizat Dobrescu.

Homo sapiens s-ar fi răspândit în Europa din Orientul Mijlociu, prin regiunile sud-orientale din jurul Mării Negre.

Situl de la Buran-Kaya III a fost descoperit în 1991 şi a fost subiectul unor săpături arheologice numeroase. Un strat de pământ corespunzător paleoliticului superior (35.000-10.000 de ani î.e.n) a livrat 162 de fragmente de oseminte umane, alături de resturi de animale (antilope, vulpi, iepuri etc.), unelte din piatră şi os, dar şi obiecte de podoabă, precum mărgele din corn de mamut şi cochilii perforate.

Osemintele umane recent descoperite în Ucraina aparţin unui număr de cel puţin cinci indivizi (un copil, doi adolescenţi şi doi adulţi) şi constau în fragmente de craniu, dinţi, o vertebră, fragmente de coaste şi falange.

Însă "absenţa oaselor lungi, precum femurul, de obicei bine conservate, i-a intrigat pe cercetători", indică CNRS. Urme de "tăieturi de pe mai multe oase" indică, printre altele, faptul că aceste cranii au fost desprinse de corp după decesul indivizilor.

Diferenţele în tratarea osemintelor animale şi umane indică faptul că aceste oase umane nu sunt rezultatul unui "canibalism nutriţional", ci al unui ritual postmortem în cadrul unor practici funerare sau al unui canibalism ritualic.

O altă ipoteză ar fi că aceste trupuri au fost tăiate în bucăţi după deces, pentru ca aceste fragmente să fie depuse în alte locuri.