Primele manifestări artistice ale omului, prezentate la Oradea

Cele mai vechi desene rupestre, unice în Europa Centrală şi de Est, vechi de peste 31.000 de ani, au fost  expuse în premieră la Oradea.

Primele semne de la strămoşilor noştri vechi de peste 31.000 de ani, au fost descoperite  recent de o echipă de arheologi în Peştera Coliboaia din Bihor şi au fost expuse ieri, în premieră, publicului larg la Muzeul “Ţării Crişurilor” din Oradea. Acestea vorbesc despre o lume uluitoare, zugrăvită acum zeci de mii de ani, care oferă date despre viaţa oamenilor din acele timpuri. După factura acestora, picturile pot fi încadrate ca aparţinând unei perioade vechi a artei parietale, Gravettian sau Aurignacian (între 23 000 şi 35 000 de ani).

Expoziţie itinerantă

Expoziţia organizată de Complexul „Muzeul Ţării Crişurilor” şi Aven d’Orgnac Grand Site de France, în parteneriat cu Ambasada Franţei în România a fost prezentată în premieră la Oradea şi va fi expusă şi publicului din Franţa. ”Expoziţia este prilejuită de o colaborare ştiinţifică între cele două instituţii muzeale, din România şi Franţa, în urma descoperirii unei galerii cu desene paleolitice în peştera Coliboaia, care au fost datate cu o vechime de 31.640 ani, după efectuarea probei cu carbon 14. Colaborarea a fost concretizată printr-un proiect ce s-a bucurat de un parteneriat generos cu Ambasada Franţei în România, Franţa-România Speologia, Consiliul Judeţean Bihor, Federaţia Română de Speologie, Parcul Natural Apuseni şi Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor”, a precizat Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor. Expoziţia s-a bucurat de o participare numeroasă, unde cei prezenţi au putut vedea pe zece panouri istoria descoperirilor, date despre zona etnografică şi fotografiile existente în Galeria Desenelor Paleolitice din peştera Coliboaia pe bucăţi cu toate explicaţiile necesare în română şi franceză.

Descoperire româno-franceză

Desenele din peşteră au fost descoperite în timpul unei explorări din 2009, de către speologul Tudor Rus, membru al clubului speologic Speodava Ştei împreună cu Mihai Besesek, Valentin Alexandru Radu, Roxana Laura Ţoiciu (Speowest Arad), Marius Kenesz (Speo Club Zarand Brad).Cele 13 picturi descoperite sunt negre şi reprezintă animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felină, unul sau două capete de urs şi doi rinoceri. Aici se găsesc de asemenea şi câteva gravuri. În sala cu picturile, pe planşeu sunt răspândite oase de urs. În timpul şederii în peşteră, urşii au zgâriat şi au lustruit pereţii peşterii. O echipă franceză, formată din doi speologi (Marcel Meyssonnier şi Valérie Plichon), un paleontolog specializat pe ursul de peşteră (Michel Philippe), un preistoric (Françoise Prudhomme) şi doi specialişti în artă de peşteră (Jean Clottes şi Bernard Gély), au ajuns la picturi la data de 16 mai 2010 şi au atestat autenticitatea acestora. Echipa a beneficiat de suportul logistic al asociaţiilor Speodava Ştei, Speowest Arad, Franţa România Speologia şi a Parcului Natural Apuseni sub coordonarea lui Viorel Lascu.

Desene expertizate în Fanţa

Printre cele mai bine conservate lucrări se număra capul de rinocer. Arheologul orădean Călin Ghemiş a luat două mostre de cărbune, una chiar de la un desen de animal, iar alta dintr-o bucată de cărbune găsită sub animal şi le-a trimis pentru expertizare în Franţa. Expertii sunt de părere ca această regiune a peşterii, aflată chiar la intrare, era folosită pentru desfăşurarea unor ritualuri legate de vânătoare. Desenele rupestre de la Coliboaia seamănă foarte mult cu cele găsite în peştera Chauvet, din Franţa, considerată cea mai veche de pe continent. Specialiştii spun că asta este o dovadă de necontestat a faptului că acum 36.000 de ani, în Franta, Spania şi România existau grupuri de Homo Sapiens cu aceleaşi concepţii despre lume, care îşi desfăşurau ritualurile înpeşteri. Potrivit istoricilor în paleoliticul superior încep să apară primele comunităţi de Homo Sapiens. Peisajul este format din munţi şi savane intinse, populate de animale demult dispărute:mamuţi, tigri preistorici, rinoceri, urşi şi lei de peştera.Un homo sapiens, probabil vânător, a zugrăvit pe pereţii din peştera Coliboaia ceea ce văzuse în timpul luptei dure pentru supravieţuire.

Peşteră închisă de ochii lumii

În prezent, peştera este închisă publicului, tocmai pentru a păstra şi a o conserva cât mai bine descoperirile. Picturile descoperite sunt conservate într-o galerie înaltă, iar celelalte picturi au fost probabil distruse de apă.Speologii cred că în peşteră sunt şi alte urme vechi. Tot aici au mai fost schelete, foarte importante pentru moştenirea culturală a României şi a Europei. Odată cudescoperirea, peştera  Coliboaia a intrat în stare de conservare prin grija Federaţiei Române de Speologie şi a Administraţiei Parcului Natural Apuseni sub autoritatea arheologică a Muzeului “Ţării Crişurilor” din Oradea şi administrativă a Consiliului Judeţean Bihor. Muzeul “Ţării Crişurilor” este autorizat de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Naţional pentru a dezvolta cercetările printr-un complex proiect de cercetare multiinstituţional şi multinaţional.

Acces dificil

Peştera Coliboaia este localizată în limitele administrative ale satului Sighiştel, comuna Câmpani. Aceasta s-a format în carstul Munţilor Bihor, în versantul drept a Văii Sighiştelului, afluent al Crişului Negru, la altitudinea absolută de 560 m. Este o pesterăresurgentă, cu o lungime totală de 1.060 m, ce se remarcă prin morfologia de tip corozivo-eroziv şi mai puţin prin cea de depunere endocarstică. Întregul cavernament este constituit dintr-o galerie principală, cu un indice redus de meandrare şi ramificare. Intrarea în peşteră, cu aspect triunghiular este străjuită de o faleză înaltă de calcar, care se deschide în vârful unei pante de grohotiş şi coboară într-o sală de15 m lăţime şi 40 m lungime.Acesta se continuă cu o galerie largă, rectilinie, dezvoltată în lungul unei diaclaze şi parcursă în toată desfăşurarea ei de un curs de apă care apare dintr-un sifon impenetrabil.  Zona cu desene rupestre este greu accesibilă şi experţilor, fiind necesară traversarea unei ape. “Accesul în  peşteră este foarte dificil, deorece pentru a ajunge la Galeria Desenelor este nevoie de trecerea a două lacuri subterane ce pot fi trecute numai de scafandri”, a precizat Aurel Chiriac, directorul Muzeului “Ţării Crişurilor”. Peştera nu este bogată în formaţiuni, acestea dezvoltându-se doar în ultima treime a galeriei, unde pereţii sunt acoperiţi de largi scurgeri stalagmitice.

Sursa:http://jdd.ro